De ce stau bancherii atât de mult în funcţie în România? Unii şefi de bancă au mandate chiar şi de un deceniu, însă toate pălesc în faţa mandatului guvernatorului BNR
Bancherii comerciali stau chiar şi un deceniu la conducerea instituţiei de credit, iar odată ajunşi acolo trag cu dinţii de acea poziţie având în vedere faptul că veniturile anuale pot ajunge chiar şi la şase cifre. În euro. Însă pe lângă aceste venituri care sunt de 150-200 de ori mai mari decât câştigul mediu la nivel naţional, ce altceva îi ţine pe bancheri ţintuiţi în jilţul băncii? Poate că doresc să păşească pe urmele guvernatorului BNR Mugur Isărescu şi să rămână în funcţie chiar şi trei decenii.
Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank şi Alpha Bank sunt instituţiile de credit care activează pe plan local şi care au bancheri la cârma instituţiei chiar şi de mai bine de un deceniu. Odată ce bancherii au ajuns în poziţia de şef, au „tras cu dinţii“ ca să rămână aşezaţi cât mai mult timp în jilţul construit pe credite acordate populaţiei, majoritatea în valută, şi pe bonificaţiile la minime istorice, în mare parte şi datorită salariilor care se poziţionează în vârful piramidei financiare, care pot ajunge şi la şase cifre pe an. În euro. Însă de ce în sectorul financiar bancar se întâlnesc şefi de bancă care „domnesc“ chiar şi un deceniu, în timp ce în sectorul retail sau în FNCG (bunuri de consum cu mişcare rapidă) mandatele ajung la maximum 4-5 ani?
„Sistemul bancar local s-a dezvoltat înaintea companiilor din retail. Mai întâi vii cu bănci care să susţină dezvoltarea companiilor, celelalte sectoare. Mandatele şefilor din retail sunt mai scurte pentru că acest sector este unul mult mai dinamic. Bancherii după ce au intrat în criză în 2009 au trecut la «conservare», iar această conservare a sistemului bancar duce la mandatele longevive ale şefilor de bancă“, consideră Sorin Roibu, managing partner al firmei de consultanţă în resurse umane şi executive search Arthur Hunt.
Steven van Groningen, 58 de ani, este cel mai longeviv bancher comercial din România.
Olandezul a venit la conducerea Raiffeisen în 2002, iar din biroul său din Sky Tower din Bucureşti coordonează operaţiunile austriecilor pe plan local. Raiffeisen era la finele anului 2014 pe locul patru în sistemul bancar în funcţie de mărimea activelor gestionate, cu o cotă de piaţă de 8%.
Oldanezul s-a mutat în România în 1993 din Olanda şi a lucrat pe un post de consultanţă la BNR. În perioada 1994-1998 a lucrat pentru banca olandeză ABN Amro, iar în 1998 a plecat în Rusia şi ulterior în Ungaria. Van Groningen a ales până la urmă să revină şi să rămână în România.
ZF a scris anul trecut că doi bancheri din România au câştiguri anuale mai mari de un milion de euro - unul din top management şi celălalt din investment banking, la fel ca Finlanda, potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA).
Câştigul ar fi de circa 83.000 de euro pe lună şi 4.000 de euro pe zi. Acesta înseamnă un câştig de 200 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie şi de peste 20 de ori mai mare decât salariul preşedintelui şi premierului României.
Un alt bancher care „domneşte“ de ceva ani în sistemul bancar este veteranul Radu Gheţea, 67 de ani, care se află la cârma băncii de stat CEC din 2007. Gheţea a încasat în 2013 de la banca de stat 1,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un câştig mediu lunar de 132.000 de lei (echivalentul a 30.000 de euro), potrivit datelor publicate în propria declaraţie de avere. Gheţea a mai avut în 2013 venituri de 159.000 de lei de la Transfond, de 50.000 de lei de la Biroul de Credit şi 57.000 de la Universitatea Româno-Americană.
Anterior anului 2007, Gheţea a fost prim-vicepreşedinte şi preşedinte ale Consiliului de Administraţie al Alpha Bank. Din 2007 a predat mandatul de la Alpha Bank unui alt veteran din sistemul bancar, Sergiu Oprescu.
„Băncile româneşti conduse de executivi pe o perioadă mai mare de zece ani sunt cele în care, pe lângă o transformare de business, a fost nevoie şi de o transformare de cultură. Ori astfel de transformări culturale (de la o bancă de stat înspre modern banking) cer foarte multe resurse şi timp. O transformare de business o faci în 1-3 ani, o transformare culturală poate lua şi cinci ani sau mai mult. În general, un mandat de general manager/chief executive officer (CEO) trebuie să se întindă pe cel puţin cinci ani, pentru a avea timp să conectezi organizaţia cu mediul extern (clienţi, furnizori, parteneri, reglementatori, comunitate)“, a explicat Oana Ciornei, managing partner al firmei de recrutare Amrop România.
Însă, mandatele şefilor de bănci comerciale pălesc în faţa mandatului guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Guvernatorul, 67 de ani, se află la cârma Băncii Naţionale din 1990 fiind cel mai longegiv şef de bancă centrală din lume. De asemenea el a îndeplint şi funcţia de premier al României între decembrie 1999-decembrie 2000. Guvernul condus de Isărescu a elaborate strategia economică de aderare la Uniunea Europeană.
CEI MAI LONGEVIVI BANCHERI