Băncile aduc 35% din clienţii recuperatorilor de creanţe, fiind urmate de operatorii de telefonie. Pentru 2016, jucătorii vor creşterea businessului
Băncile sunt lideri, iar industria telecom se poziţionează pe locul doi în topul clienţilor activi ai recuperatorilor de creanţe, în timp ce mai multe companii din industria utilităţilor sunt interesate să achiziţioneze servicii de colectare.
Un procent de 35% din clienţii recuperatorilor de creanţe sunt bănci, urmaţi de cei din industria de telecom, cu un procent de 21%, în timp ce o tendinţă în creştere pe segmentul utilităţilor publice poate fi observată la nivelul pieţei, conform datelor aferente semestrului doi din 2015.
Tot mai mulţi jucători din industria utilităţilor sunt interesaţi să planifice şi să achiziţioneze servicii de colectare a creanţelor, reiese dintr-o prezentare a Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC).
Mai mult de două treimi din numărul de clienţi activi sunt reprezentate de către clienţii din segmentul corporate, fiind în creştere cu 20% faţă de primul semestru din 2015.
„S-a evidenţiat o tendinţă crescătoare referitoare la împrumuturile garantate, oportunitate ce s-ar putea dovedi interesantă pentru unii jucători din piaţă“, menţionează reprezentanţii AMCC.
Jucătorii din piaţa de recuperare creanţe se aşteaptă la o creştere de la 5% la 7% a veniturilor în acest an datorată achiziţiilor de portofolii de creanţe şi creşterii numărului de cazuri de colectare creanţe. Veniturile acestor jucători au însumat aproximativ 40 mil. euro în 2015.
„Veniturile vor continua să crească având în vedere că marile portofolii de creanţe contractate în ultimul semestru al anului 2015 vor ajunge la maturitate în 2016“, menţionează reprezentanţii AMCC.
Pe segmentul corporate, valoarea medie a unei creanţe externalizate a fost în 2015 de 960 de euro, faţă de 730 de euro în anul precedent, pe fondul dublării volumului la 103 milioane de euro. Numărului de cazuri de creanţe externalizate a fost de 108.000.
Aproximativ 58% din totalul veniturilor înregistrate în 2015 au provenit din achiziţii de portofolii de creanţe. Veniturile din colectarea de creanţe din segmentul retail reprezintă 36%, în timp ce colectarea creanţelor în segmentul corporate reprezintă doar 5%.
Pe de altă parte, chiar dacă veniturile recuperatorilor de creanţe au crescut, angajaţii din spatele telefonului au avut salarii mai mici în 2015 faţă de anul precedent, în timp ce câştigurile de la conducere au crescut.
Recuperatorii de creanţe, care au raportat creştere a veniturilor în 2015 comparativ cu anul precedent, îşi plătesc ofiţerii de recuperare, seniori şi team lideri cu mai puţin în 2015, în timp ce manageri de departament au salarii mai mari. Astfel, în al doilea semestru din 2015 un ofiţer de recuperare creanţe câştiga 1.800 de lei brut, faţă de 2.200 de lei în anul precedent, în timp ce managerul de departament a încasat 8.300 de lei în 2015, în creştere de la 7.000 de lei brut în anul precedent. La finele anului 2015, circa 2.700 de angajaţi activau în 13 firme de recuperare creanţe membre al AMCC. Numărul acestora este în creştere faţă de primul semestru al anului.
Cea mai mare parte a activităţilor de colectare creanţe vizează colectarea creanţelor pe segmentul retail, care este cea mai intensă activitate din punctul de vedere al numărului de angajaţi, reprezentând aproape 55% din total.
Majoritatea companiilor care colectează creanţe pe segmentul retail, dar şi pe cel corporate, au departamente separate care se ocupă cu activităţi specifice fiecărui segment, în timp ce altele preferă să utilizeze personalul disponibil în funcţie de nevoile curente.
Darea în plată, şi pe agenda recuperatorilor de creanţe
Subiectul aprig dezbătut al legii dării în plată, lege care presupune că persoanele fizice care au contractat un credit ipotecar vor putea să-l stingă prin cedarea către bancă a dreptului de proprietate al imobilului respectiv, a ajuns şi pe agenda recuperatorilor de creanţe.
„Impactul nu va fi iniţial semnificativ asupra businessului de recuperare creanţe, dar legea va avea efecte negative asupra economiei. Băncile vor înăspri condiţiile de creditare, vor mări avansul la 25%-30%, va avea efecte negative asupra economiei în ansamblu“, susţine Georg Kovacs, preşedintele AMCC.