Oficial rus: ţările baltice, SUA, România, Polonia, M.Britanie par că au ca miză o confruntare cu Rusia

Autor: Raluca Manga 25.05.2016

"Există un grup de state din cadrul NATO care au drept miză confruntarea militară cu Rusia. Acestea state sunt ţările baltice, România, Polonia, Marea Britanie şi Statele Unite", a spus Alexei Pushkov, preşedintele Comitetului Internaţional al Dumei de Stat, într-un interviu acordat cotidianului Rossiiskaya Gazeta.

Potrivit acestuia, Moscova ar trebui să traducă acest lucru într-un semnal că reluarea relaţiilor cu NATO este în afara agendei, într-un viitor apropiat.

"Cel puţin până când NATO îşi va abandona noua strategie de extindere a instalării (n.r. bazelor militare) şi de intimidare a Rusiei, până când va reveni la Actul Fondator semnat în 1997 (n.r. document privind privind relaţiile, cooperarea şi securitatea NATO-Rusia), până când le face să înţeleagă pe tinerele naţiuni europene care doresc ceartă că nu vor fi lăsate niciodată să târască Alianţa într-un potenţial conflict cu Moscova", a spus el.

Parlamentarul a respins, de asemenea, declaraţiile făcute de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit cărora Alianţa Nord-Atlantică va menţine un dialog cu Rusia şi că aceasta face apel la reluarea activităţii Consiliului NATO-Rusia.

"Toate declaraţiile făcute de Stoltenberg, potrivit cărora activitatea Consiliului NATO-Rusia trebuie reluată, că Alianţa vrea mai mult dialog - aceste lucruri nu sunt nimic altceva decât o frunză de smochin care are rolul de a acoperi intensificarea prezenţei militare NATO la graniţa cu Rusia şi pregătirea pentru noi decizii agresive la summitul de la Varşovia", a mai spus Alexei Pushkov.

Politicianul a menţionat, de asemenea, că instalarea bazelor NATO în Polonia şi intensificarea prezenţei militare în ţările baltice nu sunt în concordanţă cu afirmaţiile lui Stoltenberg.

Acesta şi-a exprimat convingerea că activitatea NATO are rolul de a crea o nouă realitate geopolitică şi că Alianţa Nord-Atlantică încearcă să supună statul rus unei presiuni politico-militare constante şi prin urmare, să îi diminueze influenţa.

"Prin intermediul acestor presiuni se fac încercări pentru a ne priva de independenţă, pentru a ni se restricţiona suveranitatea, cum s-a întâmplat în anii '90. Însă Rusia de astăzi nu va fi niciodată de acord cu asta", a mai subliniat acesta.