Salarii la stat: Cât câştigă cel mai bine plătiţi executivi. Şefii ASF câştigă peste 13.000 de euro lunar, directorul general al Transgaz trece de 19.000 de euro, iar bancherii de top depăşesc 20.000 de euro pe lună. VIDEO

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţia care controlează asigurările, fondurile private de pensii şi piaţa de capital, îşi răsplăteşte oamenii din vârful conducerii cu venituri lunare care trec de 13.000 de euro, potrivit declaraţiilor de avere pe anul trecut publicate recent.

Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, a trecut în declaraţia de avere un salariu anual de 708.900 de lei în 2015, adică echivalentul a peste 59.000 de lei pe lună (13.300 euro). Anul trecut a fost primul an întreg pentru Mişu Negriţoiu la conducerea ASF, în condiţiile în care a fost numit şef la jumătatea lui 2014.

Preşedintele ASF este depăşit însă la capitolul venituri de către prim-vicepreşedintele Cor­­nel Coca Constan­ti­nescu, care a încasat un câştig lunar de circa 13.800 de euro anul tre­cut. Mişu Negriţoiu şi Cornel Coca Cons­tantinescu sunt primii membri ai conducerii executive care şi-au publicat declaraţiile de avere.

Pe lângă veniturile de la ASF, Mişu Negriţoiu a declarat active financiare de peste 300.000 de euro plasate în conturi de economii şi fonduri de investiţii. Negriţoiu ţine cea mai mare parte a averii financiare, peste 90%, în fonduri de investiţii, în timp ce în conturi bancare are mai puţin de 25.000 de euro. De exemplu, şeful ASF a plasat în obligaţiuni cu o rată fixă de 6,75% circa 120.000 de dolari, în timp ce alţi 140.000 de euro au fost daţi în gestiunea unui fond de investiţii al NN (fostul ING).

Negriţoiu mai are două terenuri intravilane în Otopeni şi în comuna Cornu din judeţul Prahova, cu suprafeţe de 3.251 de metri pătraţi şi respectiv 5.176 de metri pătraţi.

În ceea ce priveşte clădiri şi case de locuit, Negriţoiu a mai rămas doar cu un apartament cu trei camere în Bucureşti, în condiţiile în care anul trecut a donat copiilor săi Ştefan Negriţoiu şi Brânduşa Negriţoiu casa de vacanţă de la Cornu, un teren intra­vi­lan tot la Cornu şi un apartament în Bucureşti.

Şeful ASF a mai declarat obiecte de artă şi de cult de 20.000 de euro obţinute în perioada 1995-2015 şi un ceas de 10.000 de euro achiziţionat în 2010.

La capitolul datorii, şeful ASF a declarat un credit contractat la Alpha Bank în 2008 cu o valoare de 37.500 de euro, un descoperit de cont de 30.000 de lei şi un card de credit de 50.000 de lei de la ING Bank.

Prim-vicepreşedintele Coca Constan­ti­nescu îl întrece însă pe Negriţoiu la capitolul datorii, el având credite la bănci şi companii de leasing în valoare de echivalentul a 285.000 de euro.

Printre creditorii lui Cornel Coca Constantinescu se numără banca de stat CEC Bank, Garanti Bank, Nextebank şi Ţiriac Leasing.

Valoa­rea creditelor contractate de Coca Constantinescu s-a diminuat anul trecut du­pă ce prim-vicepreşedintele ASF a vândut un teren şi un imobil în Bucureşti pentru care a încasat 255.000 de euro cu care a ram­bursat un credit ipotecar luat de la BRD. Coca Constantinescu a mai vândut şi două autoturisme Toyota şi Mercedes pentru suma de circa 48.000 de euro.

Cornel Coca Constantinescu a încasat de la ASF 735.000 de lei anul trecut, adică un câştig lunar de 61.200 de lei (13.800 euro).

El a fost numit în conducerea ASF după ce Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), unde deţinea poziţia de membru, a fost desfiinţată. El mai deţine bijuterii şi opere de artă în valoare de 40.000 de euro.

 

Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF

- Venit lunar ASF de echivalentul a 13.300 euro

- Venit din pensii de echivalentul a 1.000 euro

- Două terenuri intravilane în Otopeni şi Cornu (Prahova), un apartament în Bucureşti

- Bijuterii şi ceasuri de 30.000 euro

- Avere lichidă de echivalentul a peste 300.000 euro

- Datorii de echivalentul a peste 55.000 euro

 

Cornel Coca Constantinescu, prim-vicepreşedintele ASF

- Venit lunar ASF de echivalentul a 13.800 euro

- Avere lichidă de echivalentul a peste 90.000 euro

- 4 apartamente în Bucureşti şi un autoturism Toyota şi un autoturism BMW

- Bijuterii şi opere de artă de 40.000 euro

- Datorii de echivalentul a peste 285.000 euro

 

Şeful bursei de la Bucureşti încasează lunar 120.000 lei şi are acţiuni la BVB de 846.000 de lei

În 2015 volumul zilnic de tranzacţionare a scăzut cu 45%, la numai 35 mil. lei, ceea ce a afectat veniturile bursei de la Bucureşti. În T1 volumul a fost de 31 mil. lei.

Ludwik Sobolewski, 51 de ani, polo­nezul  care ocupă din vara anului 2013 funcţia de director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), încasează într-un an 1,43 milioane de lei venituri din această funcţie, ce­ea ce echiva­lează cu un venit lu­nar de 120.000 de lei (26.000 de euro).

Din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie al Poştei Române, companie deţi­nu­tă de stat, polonezul a încasat anual circa 8.200 de lei, potrivit celei mai recente declaraţii de avere a polonezului, din vara anu­lui 2015. De asemenea, So­bolewski mai este şi membru al con­siliu­lui companiei poloneze PAK, de unde încasează 126.000 de zloţi anual (128.000 de lei), adică un venit lunar de 10.000 de lei.

Bursa are companii lis­ta­te pe seg­men­­tul prin­ci­pal care au capitalizarea puţin pes­te sala­riul pe un an al polone­zu­lui, cum ar fi com­pa­nia PetrolEx­portIm­port (PEI), cu capi­talizare de 1,7 milioane de lei.

Analiştii se plâng că bursa din Ro­mâ­nia este primitivă şi nu reu­­şeşte să facă faţă pro­duselor ban­care care sunt pro­mo­vate mult mai puternic de insti­tuţiile de cre­dit. Iar acest lucru îi de­ter­­mi­nă pe români să fie fa­mi­liarizaţi cu băn­cile şi în ace­laşi timp să ră­mână străini de bursă.

Sobolewski îşi poate achi­ziţio­na cu venitul pe doar două luni un aparta­ment de două camere în Bu­cu­reşti, ceea ce în mod nor­mal un angajat cu un salariu mediu în România (2.000 de lei) poate fa­ce teoretic acest lucru în 120 de luni. Doar dacă 100% din veni­turi se duc către econo­misirea pentru aparta­ment. Sau anga­jatul cu salariu mediu poate apela la un credit bancar pe 30 de ani, iar dacă este curajos, dar şi cunos­că­tor al pie­­ţei de capital, poate face in­ves­ti­ţii pe bur­să. Dar analiştii susţin că o mi­că par­te din cei care câştigă salariul me­diu pe economie în România sunt cu­nos­că­tori ai produselor bursiere, acestea fiind mai de­grabă preferate de cei cu ve­nituri peste medie.

Sobolewski are declarat un pachet de 24.985 de acţiuni la BVB în valoare de 846.000 de lei, două conturi curente de 90.000 de zloţi polonezi şi 98.000 de euro şi plasamente în fonduri de inves­tiţii de 152.000 de euro şi 120.000 de zloţi polonezi. El are două credite de 334.000 de franci elveţieni (de la banca poloneză Getin Noble Bank luat în 2007 cu scadenţa în 2034) şi unul de 234.000 de euro contractat în 2013 de la Deutsche Bank Polksa cu scadenţa în 2030.

Bursa nu comunică date privind remuneraţia conducerii executive, iar Sobolewski a evitat până acum să facă publice aceste date, motivând că datele sunt confidenţiale. El a fost însă nevoit să-şi declare veniturile după ce a preluat poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei de stat Poşta Română.

 

Văduva are tablouri şi bijuterii în valoare de 35.000 de euro şi are un cont curent deschis la o bancă în Elveţia cu sold de 375.000 de dolari. La BCR, Văduva are conturi curente de circa 450.000 de lei.

Compania Transgaz (TGN) are un număr de 4.769 de an­gajaţi, în timp ce ve­niturile totale ale transpor­ta­torului de gaze naturale s-au cifrat la 1,9 mld. lei în 2015, echivalentul unui venit mediu per angajat de aproxi­mativ 0,4 milioane lei. De ase­menea, profitul înregistrat de Transagaz a fost de 488,7 mil. lei, repre­zen­tând un profit per angajat de 0,1 mil. lei.

Câştigurile bancherilor de la băncile de stat: salariile lunare trec de 20.000 de euro

Statul plăteşte bancherii care conduc cele două bănci din portofoliu său, CEC Bank şi Eximbank, cu salarii lunare de peste 20.000 de euro, o sumă mai mică decât în sectorul privat, unde şefii de bănci câştigă în medie 30.000 de euro. Cel mai bine plătit bancher de la stat este Traian Halalai, preşedintele executiv al Eximbank, care a încasat 24.000 de euro lunar, în timp ce Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank, cea mai mare bancă din portofoliul statului, a primit un salariu de 21.000 de euro pe lună. Potrivit unor statistici ale Autorităţii Bancare Europene (EBA), România a avut în anii trecuţi doi bancheri cu câştiguri anuale de peste 1 milion de euro - unul din top management şi celălalt din investment banking. Acest lucru înseamnă că cel mai bine plătit bancher din România a avut în trecut un salariu lunar de 83.000 de euro, adică 4.000 de euro pe zi. Aceasta înseamnă un câştig de 200 de ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Cel mai probabil aceste câştiguri au fost obţinute de bancheri din top 5 al celor mai mari bănci locale.