Ideea venitului de bază universal mai face un pas în faţă în Finlanda. Dar nu unul hotărât

Proiectul finlandez privitor la introducerea unui venit de bază universal a intrat într-o fază decisivă: un proiect de lege a fost înaintat pentru dez­ba­tere publică până pe 9 sep­t­embrie. Până acum este clar că proiec­tul ţării nor­dice nu este nici foarte ambi­ţios şi nici deosebit de util, scrie Leonid Bershidsky, editorialist la Bloomberg.

Experimentele aca­de­mice în această privinţă au fost prea frag­men­tate şi la scară prea mică, astfel încât este greu de imaginat cum ar funcţiona un astfel de venit la un nivel mai mare. Prima obiecţie este că acesta ar fi prea costisitor. Din acest motiv referen­du­mul recent din Elveţia a fost un eşec spectaculos.

Însă abordarea Finlandei este mult mai bună, scrie Bershidsky. Finlandezii se dau în vânt după guvernanţa experi­mentală, un concept promovat puternic de Demos Helsinki, un think tank local. Experimentarea nu elimină total o idee, aşa cum s-a întâmplat în Elveţia, pentru că dacă rezultatele sunt neconcludente sau neatrăgătoare, poate fi lansat un nou test sub o formă diferită. Este o modalitate low-cost, blândă, de a introduce idei noi şi a per­mite societăţii să se obişnuiască cu ele.

Guvernul finlandez a decis, se pare, să nu aştepte un raport final, care ar trebui să vină pe 15 noiembrie, pe care l-a comandat unui consorţiu de cerce­tare pentru a dezvolta experi­men­tul. Raportul preliminar, publicat în martie, sugera un venit de bază parţial care nu ar înlocui toate beneficiile sociale existente, sau legat de actualul nivel minim al ajutorului social.

La acest gen de venit se referă legislaţia propusă. Un grup de 2.000 de beneficiari de ajutor de şomaj vor fi aleşi la întâmplare. Aceştia vor primi 560 de euro pe lună şi vor primi în continuare beneficiile la care au dreptul. Timp de doi ani, alegerile şi rezultatele persoanelor respective vor fi comparate cu experienţele altor 2.000 de şomeri selectaţi la întâmplare.

Sondajele arată că finlandezii, din­tre care 69% susţin ideea venitului de ba­ză, ar dori ca acesta să fie stabilit la 1.000 de euro pe lună, nivel rezonabil prin prisma costului de trai din Fin­lan­da.

Finlandezilor le-ar fi greu să supravieţuiască doar cu 560 de euro pe lună şi şi-ar căuta clar ceva de lucru.

Este păcat că guvernul finlandez vrea să testeze mai mult timp această versiune diluată a venitului de bază, crede editorialistul de la Bloomberg. Astfel, rămâne un singur experiment viabil, ambiţios, sponsorizat de guvern în ceea ce priveşte venitul de bază, cel care urmează a fi lansat la începutul anului viitor de către oraşul olandez Utrecht, unde beneficiarii vor primi 972 de euro pe lună.

Provincia canadiană Ontario şi-a anunţat de asemenea intenţia de a testa un venit de bază universal în acest an, însă nu a lansat încă niciun proiect.

Guvernele trebuie să fie mai puţin timide în a testa venitul de bază: cu cât numărul ţărilor, oraşelor şi provinciilor care-şi lansează propriile teste va fi mai mare, cu atât va exista mai mult material care poate fi examinat de cei în căutarea celor mai bune practici.