Repartiţia medicilor în ţară, o disfuncţie majoră din sistemul de sănătate. Un sfert din medici lucrează în judeţele Timiş, Cluj, Iaşi şi Dolj, în timp ce spitalele din judeţele mici plâng după specialişti. „Situaţia este disperată“

Judeţele Timiş, Cluj, Iaşi şi Dolj au atras 13.200 de medici în spitalele şi clinicile locale, adică aproape un sfert din numărul total de medici din ţară anul trecut, fiind judeţele fruntaşe în ceea ce priveşte personalul medical. Alţi 12.000 de medici lucrează în Capitală, potrivit unui top realizat de ZF, pe baza datelor aferente anului trecut, de la Institutul Naţional de Statistică. Altfel spus, Bucureştiul, alături de cele patru judeţe mari din ţară menţionate mai sus au atras peste 40% din personalul medical, aceştia deservind însă doar un sfert din populaţia ţării.

În celelalte judeţe din ţară se înre­gis­trează un deficit acut de specialişti, me­dicii care lucrează fiind deja supra­solicitaţi.

Cei mai puţini medici sunt în judeţele Tulcea, Ialomiţa, Giurgiu şi Călăraşi, cu sub 400 de specialişti pe fiecare judeţ.

„Marea noastră dezamăgire este că după ce şi-au terminat rezidenţiatul în cadrul spitalului nostru, medicii pleacă în alte spitale, cei mai mulţi în Bucureşti. În prezent avem deficit de specialişti pe oncologie, unde avem un singur medic deşi sunt foarte mulţi pacienţi bolnavi, pe diabet şi boli de nutriţie, pe urgenţe, unde avem opt medici dar am avea nevoie de încă opt, pe nefrologie, gastroenterologie mai avem nevoie de medici“, a declarat pentru ZF dr. Cristina Dinu, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu, unde lucrează în jur de 140 de medici. În judeţul Giurgiu sunt doar 325 de medici la 276.000 de locuitori.

Acesta nu este însă singurul spital de urgenţă cu deficit de specialişti. În Călăraşi lucrează doar 314 medici, la o populaţie totală de 290.000 de oameni.

„La ATI (anestezie-terapie intensivă) lucrăm cu doi bulgari, care vin doar în weekend, nu putem să asigurăm gărzi din cauza lipsei de personal, la UPU (primiri urgenţe) avem doar trei medici, în loc de cinci-şase cât am avea nevoie, nu avem urgenţe pe pediatrie, la cardiologie avem un singur medic, care are foarte mulţi pacienţi. Problemele s-au accentuat în ultimii ani din cauza lipsei de medici. Rezidenţii pleacă imediat în alte oraşe sau în străinătate. Situaţia în ansamblu este disperată, statul român trebuie să ia măsuri urgente“, a declarat pentru ZF doctor Camelia Ghiveciu, manager al Spitalului Judeţean Călăraşi.

Şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea suferă din cauză că nu are medici pe pediatrie. Mai mult, la ORL are doar doi medici pe urgenţe, pentru consultaţii în ambulatoriu nefiind însă disponibil niciunul, ambii oferind consultaţii în cabinete private.

„O disfuncţie majoră a sistemului de sănătate este repartiţia inegală a medicilor în ţară. Două treimi din medici lucrează în şase-şapte judeţe din ţară şi acoperă nevoile unei treimi din populaţia ţării. Este o presiune mai mare pe medicii care deservesc jude­ţele mici, unde sunt mult mai pu­ţini doctori la mia de pacienţi. Aceştia au în grijă mai mulţi pacienţi. Această repartiţie inegală influen­ţează şi nivelul de sănătate al po­pu­laţiei“, a declarat pentru ZF Gheor­ghe Bor­cean, preşedintele Colegiului Me­di­cilor din România, care a atras atenţia că această migraţie internă devine din ce în ce mai accen­tuată, fiind una din problemele pentru care este ne­voie de o rezolvare, alături de problema migraţiei externe. „Judeţele mici, unde sunt puţini medici, trebuie să gă­sească soluţii să atragă medicii“, a mai precizat el. A­nual pleacă din România 3.000-4.000 de medici în ţări pre­cum Germania, Franţa, unde ajung la venituri şi de zece ori mai mari decât cele din ţară, potrivit datelor din piaţă.

Dacă spitalele din provincie ar fi modernizate, do­tate cu instrumente şi aparate medicale, atunci şi me­di­cii ar fi atraşi să îşi exercite profesia într-un mediu ce le asi­gu­ră toate condiţiile de lucru. Cele mai multe unităţi în­să duc lipsă chiar şi de medicamente şi alte con­su­ma­bi­le. Nici salariile la stat nu sunt foarte atractive pentru me­dici.

Salariul de bază pentru un medic specialist (gradaţia zero) dintr-o unitate clinică este de 3.200 de lei, în timp ce pentru un medic primar este de 4.100 de lei, arată datele din OUG nr. 20/2016.

România alocă doar 4% din PIB pentru sănătate, po­trivit datelor ZF, ocupând ultima poziţie din UE după acest indicator, în timp ce Ungaria alocă 7,7%, Ger­ma­nia şi Belgia peste 10%, iar Olanda şi Franţa peste 11%, potrivit Eurostat.

Institutul Naţional de Statistică numără 56.000 de pos­turi de medici (fără stomatologi) anul trecut, din care 90% lucrau anul trecut în unităţile sanitare din mediul urban. Un indicator ce arată gradul de încărcare a perso­na­lului medical este numărul de personal sanitar ce revine la mia de locuitori sau 10.000 de locuitori.

În ţară, cel mai bine după acest indicator stă Bucureştiul, cu 6,5 medici la mia de locuitori, urmat fiind de judeţele Timiş şi Cluj cu 5,5 medici la mia de locuitori. Sunt însă 26 de judeţe din ţară cu unu şi doi medici la mia de locuitori.

La nivel european, România figurează cu doar 2,7 medici la 1.000 de locuitori, faţă de 4,3 medici în Bulgaria şi Germania sau 6 medici în Grecia la mia de locuitori, potrivit datelor de la Eurostat din 2013 şi calculelor ZF.