Construcţiile şi-au temperat creşterea la doar 2% la opt luni

Construcţiile, care în 2015 făceau o figură frumoasă avansând cu 10,4%, şi-au temperat ritmul de creştere în a doua parte a anului.

În primele opt luni din an, construcţiile, care în 2015 au contribuit cu 4,5% la PIB, au crescut cu 2% (serie brută) şi cu 3,5% (serie ajustată), în ritm mult mai redus decât la început de an şi sub aşteptările economiştilor, în condiţiile în care creşterea vine de undeva de foarte jos.

Construcţiile au fost sectorul econo­mic care a avut cel mai mult de suferit în timpul crizei, o criză care a adus cu ea falimente şi insol­venţe cu duiumul în sectorul real estate. Abia anul trecut sec­torul construcţiilor a atins nivelul preţu­rilor curente din 2008 de 52 de miliarde de lei – şapte ani de traversare a deşertului.

Acum, cu revenirea economică, sectorul ar trebui să dezmorţească bine. A avut o creştere de peste 10% în 2015. Mai mult, soldul creditelor imobiliare a avansat spectaculos de la începutul anului, de la 18,7 miliarde de lei în decembrie la 26,2 miliarde de lei în august curent (plus 40%). Dar lucrările de construcţii noi au crescut la opt luni cu doar 4,7% serie brută (3,4% ajustat), iar, pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au avansat la opt luni cu doar 1,3% serie brută şi au scăzut cu 0,1% serie ajustată.

Pe de altă parte, dacă în anii de booom erau anunţate cel puţin 10 proiecte majore pentru malluri, acest lucru nu se mai întâmplă. Anul acesta în Bucureşti s-a deschis un singur mall şi va mai fi deschis încă unul, dar atât, şi, oricum, o bună parte din constructii au fost realizate în trecut. De aceea cifrele INS care arată la opt luni o cădere pe sectorul de clădiri nerezidenţiale (minus 0,4% pe serie brută şi minus 0,6% pe serie ajustată) nu trebuie să mire.

O creştere vine din construcţiile inginereşti (investiţiile majore de infrastructură), semn că investiţiile statului se mişcă. Construcţiile ingi­nereşti au avansat cu 3,5% la opt luni, serie brută, şi cu 9%, serie ajustată, foarte probabil ca urmare a creşterii cheltuielilor de capital care au avansat în primele opt luni cu 32% faţă de primele opt luni din 2015. Doar că, în ceea ce priveşte fondurile UE, intrările la bugetul consolidat s-au prăbuşit. În primele opt luni bugetul consolidat a primit de la UE 1,7 mld. lei, faţă de 6,1 mld. lei în primele opt luni din 2015 (minus 74%). Acest lucru a afectat cheltuielile în programele cu fonduri UE - care se duc în majoritate în construcţii inginereşti - care au scăzut în primele opt luni cu 43%, de la 9,6 mld. în 2015 la 5,5 mld. lei. Prin urmare, pe segmentul construcţiilor inginereşti lucrurile avansează mai bine ca în sectoarele rezidenţial şi nerezidenţial, dar este puţin probabil că vor atinge la finele anului dinamica din 2015 când au crescut cu 41% serie brută (34% ajustat).