Cum va arăta politica economică în 2017? Ce propuneri concrete au PSD şi PNL şi care este realitatea economică

Astfel, de la 1 ianuarie 2017 ar urma ca TVA să fie redusă cu încă un punct, de la 20% la 19%, având ca efect un gol bugetar de aproximativ 4,3 miliarde de lei (prognoză în baza veniturilor din TVA la opt luni). Din eliminarea taxei pe construcţii speciale bugetul va pierde încă 1,5 miliarde de lei (având în vedere sumele strânse în trecut), iar din eliminarea accizei de 7 eurocenţi, în jur de 1,3 mld. lei - în total în jur de 9 mili­arde de lei, adică peste 1% din PIB. Aceste ultime două taxe au fost aspru criticate la momentul adoptării lor, iar revenirea a TVA de 19% a fost promisă încă de la majorarea ei, în plină criză, la 24%. De atunci însă au fost adoptate deja măsuri cu impact semnificativ pentru veniturile bugetului, pentru deficite şi datorie – reducerea TVA la alimente la 9%, reducerea cu cinci puncte a CAS la angajator, reducerea generală a TVA la 20%, majorarea în medie cu 25% a salariilor bugetare. Aceste decizii vor împinge deficitul bugetar în acest an spre limita admisă de 3% din PIB şi peste această valoare în 2017, în opinia multor macro­economişti.

În aceste condiţii, economiştii pun serios sub semnul întrebării capacitatea bugetului de a mai suporta noi reduceri de taxe fără ca acestea să determine deteriorarea gravă echilibrului macroeconomic. Deja doar pe măsurile adoptate în 2016 Comisia Europeană vede în 2017 accentuarea de­ficitului bugetar la 3,8% din PIB.

Sunt unii economişti precum Ionuţ Dumitru care cer chiar renunţarea la măsurile de relaxare fiscală prevăzută pentru 2017 de Codul fiscal şi este evident că astfel de puncte de vedere exclud din start ipoteza unor măsuri de relaxare fiscală suplimentare.

Însă oamenii politici merg înainte cu proiectele lor, deşi, după cum spune econo­mistul Adrian Codîrlaşu, lipsa de previziune în gestionarea finanţelor publice îi pune în gardă pe investitori şi a condus deja la reducerea încrederii analiştilor financiari în economie, în septembrie.

De asemenea, mai spun economiştii, creşterea consumului ca urmare a relaxărilor fiscale a condus la o creştere economică de 5%, dar această creştere nu poate fi sustenabilă pe termen lung deoarece consumul este satisfăcut din importuri nu din din piaţa internă. Creşterea accelerată a consumului cu 18% în prima parte din an a avut drept consecinţă deteriorarea accentuată a deficitului de cont curent.

Avem o situaţie macroeconomică mai bună ca niciodată, dar niciodată pericolele de destabilizare a nu au fost atât de mari, spunea recent guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

PSD şi-a lansat un program complet de guvernare până în 2020, iar pentru 2017 prevede o serie de reduceri fiscale substanţiale mizând, după cum reiese din document, pe majorarea veniturilor ca urmare a creşterii absorbţiei fondurilor UE şi a majorării investiţiilor. Ar urma să crească din nou salariul minim brut cu 12%, până la 1.400 de lei, CASS pentru pensionari va fi zero, va creşte pensia minimă garantată cu 30%, până la 520 de lei. Programul prevede creşterea punctului de pensie cu 15%, până la 1.000 de lei. Nu există un impact pentru aceste măsuri, în 2017, calculul find global. Însă PSD mizează pe o creştere a PIB-ului nominal cu 57 mld. lei (12,6 mld. euro), până la 815 mld. lei, şi a veniturilor bugetului cu 9,5%, până la 253 mld. lei. În aceeaşi vreme, deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,7% din PIB de la 2,9% din PIB prognozat pentru acest an.

PNL ar urma să-şi prezinte curând programul complet, dar a lansat în piaţă o serie de propuneri cum ar fi o nouă scădere, până în 2020, a TVA şi a impozitelor pe muncă până la 16%. Pentru 2017 prevede o serie de măsuri care urmăresc tot o direcţie so­cială, anume reducerea CAS, du­blarea salariilor medicilor, creş­terea salariilor asistenţilor medicali şi a profesorilor cu 20%.

USR a prezentat şi ea un program de gu­ver­nare care conţine deocamdată principii generale (o trans­parenţă totală în actul de guvernare, conso­lidarea industriei, spri­jinirea fermierilor mici, creş­terea finanţării să­nă­tăţii, o educaţie modernă şi altele).

Programul economic al PSD pentru 2017

CHELTUIELI PROGRAMATE

• Creşterea salariului mediu brut de la 2.815 lei în 2016 la 3.100 de lei în 2017 (ca urmare a altor efecte fiscale – n.red.)

• Creşterea salariului minim brut de la 1.250 în 2016 la 1.400 de lei începând cu 1 martie 2017

• Reducerea impozitului pe cifra de afaceri (CA) a microîntreprinderilor cu 1 – 9 angajaţi de la 2% la 1% începând cu 1 martie 2017, concomitent cu majorarea, de la aceeaşi dată, a plafonului CA pentru microîntreprinderi de la 100.000 de euro la 500.000 de euro

• Creşterea pensiei minime garantate de la 400 de lei la 520 de lei începând cu 1 martie 2017

• Creşterea punctului de pensie de la 871 de lei la 1.000 de lei de la 1 iulie 2017

• Reducerea CASS pentru pensionari la zero de la 1 ianuarie 2017

Liviu Dragnea, PSD (desen)

VENITURI PROGNOZATE

• Creşterea PIB în 2017 la 815 mld. lei, de la 758 mld. lei în 2016

• Creşterea veniturilor în bugetul general consolidat de la 231 mld. lei în 2016, la 253 mld. lei în 2017

• Reducerea deficitului bugetar de la 2,9% din PIB în 2016 la 2,7% din PIB în 2017

• Datorie publică va creşte la 39% în 2017 de la 38,4% în 2016

• Majorarea veniturilor bugetare cu 6,2 mld. lei în 2017 ca urmare a efectului de multiplicare rezultat din absorbţia a 20,7 mld. lei din fondurile europene

• Majorarea veniturilor bugetare cu 3,6 mld. lei în 2017 ca urmare a efectului de multiplicare rezultat din majorarea cu 12 miliarde de lei faţă de 2016 a investiţiilor, altele decât fondurile UE

Programul economic al PNL pentru 2017

• Reducerea impozitelor pe muncă (acum la 16,5% la angajat şi 21,5% la angajator) la 16% din 2017.

• Dublarea salariilor medicilor de la 1 iulie 2017

• Creşterea salariilor asistenţilor medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017

• Creşterea salariilor profesorilor cu 20% anual începând cu iunie 2017, până la dublarea acestora

• Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora

Alina Gorghiu, PNL (foto)