„Inventarul“ angajaţilor de la stat, cel mai bine păzit secret al României. Restructurarea şi eficientizarea sistemului public se izbesc de re­zistenţa unor ministere şi in­stituţii, care îşi iau ca alibi „se­cre­tul de serviciu“

Autor: Adelina Mihai 01.12.2016

Intenţia actualului guvern de a număra salariaţii din sectorul public şi a crea o bază de date completă cu veniturile salariale ale aces­to­ra întâmpină o puternică rezistenţă, în pofi­da încer­că­rilor, cel puţin declarative, ale repre­zen­tanţilor Ministerului Muncii de a face un „in­ven­tar“ al tuturor angajaţilor la stat din România.

Guvernul a hotărât ca toţi bugetarii să fie „număraţi“ la fel ca angajaţii din privat, prin in­termediul unei aplicaţii a Inspecţiei Muncii, însă unii bugetari – cum sunt angajaţii Mi­nis­terului Apărării sau cei din serviciile spe­ciale – sunt exceptaţi, parţial, de la regulă.

„În Revisal vor intra toţi angajaţii din sec­torul public (cu tot cu medici, profesori şi ma­gis­traţi), fără întreprinderi de stat însă. MApN şi SRI au obligaţia de a raporta anoni­mi­zat, dar păstrează registrele la ei“, a spus Dragoş Pîsla­ru, ministrul muncii, într-un răspuns trans­mis prin SMS-uri unor întrebări ale ZF de clarificare privind categoriile de angajaţi de la stat care vor intra în evidenţa Revisal.

La începutul acestei săptămâni s-a publicat în Monitorul Oficial o hotărâre de guvern (HG 877/2016) pentru modificarea legii de în­fiinţare a Revisalului, un soft folosit de in­spec­­torii de muncă din 2011 încoace pentru a ţine evidenţa contractelor de muncă din me­diul privat. Noua hotărâre de guvern pre­vede in­cluderea în acest registru şi a angajaţilor de la stat, pentru care în prezent nu se făceau ast­fel de raportări.

Scopul Revisal a fost acela de a înlocui căr­ţile de muncă tradiţionale cu un „dosar“ elec­tronic al fiecărui angajat, al cărui traseu pro­­fesional poate fi văzut prin interogarea acestei baze de date. Inspectorii de muncă fo­lo­­sesc date­le din Revisal atunci când se duc în con­­trol, întrucât pot verifica foar­te uşor dacă o persoană este an­gajată, ce tip de contract are (cu normă în­trea­­­gă sau parţia­lă, pe perioadă determinată sau nedeterminată) şi data la care a început munca.

„Măsura este bună pentru că scopul este ace­la de a se şti câţi angajaţi sunt în sectorul pu­blic. Mi se pare că există o eroare, că nu la In­spec­ţia Muncii trebuia să fie trimise aceste da­te, ci baza de date să fie gestionată fie de Mi­nis­­te­rul Muncii, fie de cel al Finanţelor, care tre­bu­ie să ştie cum să facă bugetul anual pe baza in­for­ma­ţiilor din acest registru. a explicat Emi­lian Du­ca, consultant al Tax&Business Solutions.

Dincolo de problemele legate de confidenţialitatea unor date, este o măsură bună, pentru că de fiecare dată când se discută de o măsură cu Ministerul Muncii nu se ştie câţi angajaţi sunt la stat“, a explicat Emilian Duca, consultant fiscal în cadrul companiei Tax&Business Solutions.