Top 10 evenimente din energie, petrol şi gaze: tranzacţii uriaşe pe final de an, anchete şi în sfârşit o strategie pentru un sector de 30 mld. euro

♦ Sectorul energetic a fost ca de obicei un domeniu palpitant de urmărit în 2016, anul fiind condimentat cu anchete complicate, intrări şi ieşiri din insolvenţă, tranzacţii mari şi neobişnuit de multe schimbări la vârful greilor din sector

♦ Cele care urmează au fost însă cele mai importante 10 evenimente care au marcat o piaţă de 30 mld. euro în care sunt active unele dintre cele mai mari companii din economia locală.

1. Rompetrol se vinde către chinezi  chiar şi cu o anchetă în derulare

Kazahii de la Kaz­Mu­nay­Gas, cei care de­ţin gru­pul Rom­­­­pe­trol prin in­­­ter­­mediul com­­­­paniei olan­deze KMG Inter­na­tional (KMGI), au anunţat că negocierile cu chi­nezii de la CEFC (China Energy Com­pany Limited) pentru cedarea pa­chetului de control din KMGI au ajuns acum în etapa finală. Discuţiile au devenit publice la finalul anului trecut şi au avansat chiar şi în ciuda reactivării dosarului Rompetrol de către procurorii români, lucru care a dus la instalarea sechestrului asupra activelor rafinăriei Petromidia, principalul activ al grupului petrolier Rompetrol.

2. Afacere nemţească: Allianz devine acţionar la E.ON Distribuţie România

Allianz Capital Partners, braţul de investiţii al Allianz, un colos financiar de 125 mld. euro, a preluat la finalul lunii noiembrie 30% din E.ON Distribuţie România, entitatea prin care nemţii de la E.ON administrează reţeaua de gaze şi energie din zona Moldovei. Cele două părţi nu au comunicat valoarea tranzacţiei, dar aceasta ar putea fi estimată între 185 şi 250 de milioane de euro, pornind de la datele din piaţă. Vân­zarea vine după ce Fondul Pro­prie­tatea a ieşit din acţionariatul com­pa­niilor E.ON din România în vara aceasta.

3. La vremuri noi, şefi noi

Anul 2016 a fost neobişnuit de efervescent în nu­miri la vârful com­paniilor active în sector, acesta fiind un „fenomen“ oare­cum atipic pentru o pia­ţă caracterizată prin­tr-o rotaţie de cadre relativ scăzută, excepţie făcând desigur com­paniile controlate de stat. Astfel, MOL, companie petrolieră de peste un miliard de euro, are un nou CEO în persoana Cameliei Ene; Electrica, cel mai mare jucător din distribuţia şi furnizarea de energie, este acum condusă de Cătălin Stancu; italienii de la Enel termină anul cu un nou CEO în persoana grecului Georgios Stassis. Şi Oscar Downstream, cel mai mare petrolist independent, are de anul acesta un nou CEO în persoana lui Ovidiu Irimieş.

4. Deschiderea pieţei energiei, soluţiile inteligente

Deschiderea pieţei energiei şi pentru consumatorul casnic a dinamizat deodată acest sector lipsit de orice „sclipire“ în anii anteriori. Odată cu scă­derea marjelor din domeniul furnizării de energie către marii consumatori, per­soa­­nele fizice, care reprezintă circa 20% din consumul naţional, au devenit deoda­tă interesante pentru greii din energie şi nu numai pentru ei. Jucătorul care acum atrage toate privirile este RCS & RDS, un outsider al pieţei de energie, care are planuri am­biţioase pen­tru acest sector. Partea bu­nă este că proaspă­ta con­­cu­ren­ţă i-a sos din amor­­ţea­lă şi pe jucă­torii tra­­di­ţionali, care au ajuns să se bată în ofer­­te pen­tru micul consu­­mator casnic.

O altă tendinţă in­te­­re­­san­tă la nivelul pieţei este pătrunderea soluţiilor inteligente pentru controlul consumului de energie con­comitent cu pene­trarea soluţiilor de mobilitate electrică.

5. Strategia Energetică 2030

Pe final de mandat, Victor Grigo­res­cu, cel care timp de un an a condus Mi­nisterul Energiei, a pus pe masă un draft de strategie energetică, document aş­teptat de industrie încă din 2008. Deşi oa­menii din domeniu spun că este mai degra­bă o colecţie de date, strân­gerea lor într-un document coerent este un efort care merită subliniat. Ca linii stra­tegice, România îşi menţine opţiu­nea nucleară, renunţă la proiectele pen­tru unităţi uriaşe de acumulare prin pompaj şi încearcă să găsească soluţii prin care succesul din zona IT ar putea fi replicat printr-o industrie de soluţii energetice inteligente. Cert este că ener­gia are nevoie de 20 mld. euro pentru „reno­vările“ necesare. Nu se ştie de unde vin banii.

6. Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă

În iunie, Hidroelec­trica, cel mai mare pro­ducător de energie din Ro­mânia, a ieşit din insolvenţă, proces care a schimbat din temelii perla sistemului energe­tic local. Compania a intrat în această stare în vara anului 2012, înge­nuncheată de politicile prin care pro­fiturile ei erau sifonate prin contracte de vân­zare a energiei către firme bine conectate politic. Azi, Hidroelectrica a devenit cea mai valoroasă companie din România, statul încercând să listeze 15% din acţiunile producătorului la bursă, nu pentru că ar avea nevoie de bani, ci pentru că are nevoie de protecţie faţă de sine însuşi.

7. Insolvenţa sistemului de termoficare

În timp ce Hidro­electriza zburdă pe culmile profita­bilită­ţii, Elcen, cel mai mare produ­cător de energie termo din ţară, în tandem cu RADET, distribuitorul de agent termic, au intrat în prag de iarnă în insolvenţă. Apa­rent, insolvenţa a devenit la nivelul siste­mului energetic un fel de soluţie salva­toare, dar problema este că nu toate companiile sunt Hidroelectrica, aşa că este greu de crezut că o astfel de trans­for­mare va fi posibilă şi în alte structuri.

8. Adio, uraniu românesc. Bonjour, Canada!

Deşi vrea să men­ţină lanţul nuclear, unul dintre puţinele lanţuri industriale complete pe care România le mai avea funcţionale, autorităţile au închis anul acesta unica mină de uraniu din România după ce Nuclearelectrica a decis să alimenteze cele două reactoare de la Cernavodă cu „combustibil“ canadian. În timp ce pentru Nuclear­electrica această strategie a ţinut de un calcul econo­mic, pentru Ro­mânia decizia pro­ducă­torului de ener­gie a creat peste noapte o de­pen­denţă de o resursă pe care o are intern.

9. Statul, cel mai abil pierzător în procesele de la Paris

Statul român a „bifat“ o nouă înfrângere în lupta cu giganţii energetici internaţionali la Curtea de Arbitraj de la Paris, de data aceasta fiind vorba despre un dosar în care cerea despăgubiri de aproape un miliard de euro deschis împo­triva Enel pentru fosta Electrica Muntenia Sud. Din 24 de capete de cerere, Curtea a respins 23, 17 au fost nefondate, iar două erau deja prescrise. Vestea le-a fost trimisă autorităţilor de la Bucureşti pe 20 iulie. Astfel, în loc să primească aproape 1 mld. euro, statul va suporta cheltuieli de 1,5 mil. euro, suma care acoperă şi nota de plată pentru avocaţii Enel.

10. Un olandez, cel mai nou producător de petrol din România

Edward van Kersbergen şi Ma­za­rine Energy, compania la care olandezul este acţionar majoritar, au devenit în octom­brie cel mai nou producător de petrol din România după ce au preluat 19 zăcăminte de petrol şi gaze de la Petrom printr-un transfer de licenţe. În mai Mazarine Energy a primit o injecţie de capital de 500 mil. dolari din partea grupului Carlyle, un gigant din zona fondurilor de investiţii, cu un portofoliu de active de 194 mld. dolari. Astfel, cel mai probabil proiectele din România ale Mazarine vor fi alimentate de unul dintre cele mai puternice vehicule de in­ves­tiţii din lume.