FMI avertizează: Grecia s-ar putea confrunta cu o creştere "explozivă" a datoriei publice

Grecia s-ar putea confrunta cu o posibilă creştere "explozivă" a nivelului datoriei sale publice, ceea ce va însemna că în cateva decenii ţara va datora de aproape trei ori PIB-ul său anual dacă nu va primi o reducere semnificativă a datoriilor, avertizează Fondul Monetar Internaţional într-un raport confidenţial, potrivit Financial Times. Noul raport a fost pregătit de stafful FMI înaintea unei reuniuni a boardului programate pentru

6 februarie în care se va discutul de 86 miliarde de euro acordat Greciei şi semnalează menţinerea poziţiei ferme a FMI cu privire la ştergerea datoriilor Atenei. Raportul oferă o perspectivă mai sumbră asupra dilemelor economice ale Greciei comparativ cu o analiză pregătită anul trecut, avertizand că volumul datoriei este "extrem de nesustenabil" şi nu se va înregistra niciun fel de îmbunătăţire nici chiar dacă se vor implementa reforme suplimentare recomandate de fond.

O astfel de perspectivă ar opri FMI să participe financiar la actualul bailout, în conformitate cu propriile reguli ale fondului, condiţie exprimată de ţări ca Germania pentru propriul sprijin.

Oficialii Fondului au refuzat să comenteze, invocand norme interne privind  documentele confidenţiale.

Potrivit calculelor fondului, nivelul datoriei Greciei va atinge 170% din PIB-ul ţării pană în 2020 şi 164% pană în 2022, creşterea urmand să "devină explozivă după aceea", atingand 275% din PIB pană în 2060.

În cadrul raportului, fondul invocă povara extrem de grea purtată de poporul grec ca parte a crizei economice cu care acesta se confruntă din 2010 şi repetă un apel pentru o ajustare fiscală mai puţin agresivă decat cea cerută de UE. Acesta cere de asemenea reformarea în continuare a sistemului de pensii al ţării şi o îmbunătăţire a colectării de taxe, cat şi crearea unei plase de siguranţă mai solide pentru a-i ajuta pe cei mai puternic afectaţi de criză.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, a declarat recent că dorinţa ca FMI să participe la bailout-ul acordat Greciei rămane neschimbată.

Michel Sapin, ministrul francez de finanţe, a avertizat la randul său că "fereastra de oportunitate" pentru ajungerea la un acord cu privire la următoarela faze ale bailoutului Greciei este pe punctul de a se închide în contextul alegerilor care vor avea loc în acest an în Europa.

Teama generală este că un eşec în soluţionarea problemei datoriilor Greciei ar putea afecta programul de bailout, destabilizand astfel Grecia.

În acelaşi timp, însă, miniştrii zonei auro au o poziţie mult mai optimistă decat FMI cu privire la problemele Greciei. Un număr dintre aceştia au evidenţiat că Atena depăşeşte confortabil ţintele legate de excedentul bugetar primar stabilite în cadrul programului de bailout.

Dijsselbloem, care este şi ministrul de finanţe al Olandei, a declarat că Grecia se redresează mai rapid decat s-ar fi aşteptat oricine. În raportul său, FMI arată că se aţteaptă ca Grecia să avanseze cu 2,7% în acest an după ce a revenit pe creştere anul trecut.