Video ZF Live. Alin Chiţu, director servicii fiscale Deloitte: Este bine că scădem taxe, dar nu-mi dau seama ce anume vrem să încurajăm

Scăderea anumitor taxe şi impozite începând cu data de 1 februarie este bine-venită, însă majoritatea măsurilor nu au un impact foarte mare din perspectiva bugetului de stat şi nu reflectă o viziune clară asupra unor direcţii de natură economică şi politică, este de părere Alin Chiţu, director servicii fiscale la Deloitte, companie de consutanţă fiscală şi audit.

 

„Rolul taxelor este de a aduce bani la buget şi de politici fiscale. Este bine că scădem anumite taxe, dar aş vrea să înţeleg ce anume vrem să încurajăm, o anumită industrie? Vreau să văd rolul de decizie econo­mi­co-politică din spatele acestor decizii. Din păcate, nu pot să-mi dau seama calea pe care vrem să o susţinem din perspectiva creşterii economice şi care sunt domeniile de interes“, a spus Chiţu, invitat la emisiunea ZF Live. Astfel, economiştii semnalează o lip­să de predictibilitate, care afectează atât me­diul economic, cât şi pe cel politic, adaugă el.

 

Începând cu 1 februarie au fost eli­minate taxa radio-TV,  timbrul de me­diu, taxa pentru eliberarea paşa­portului sim­plu temporar, taxa privind cazierul judiciar etc. Tot din aceeaşi dată au intrat în vigoare eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute la plata contri­buţiei de asigurări sociale (CAS) şi majorarea salariului minim pe economie cu 200 de lei, până la 1.450 de lei.

 

„Din perspectiva bugetului de stat, majoritatea  măsurilor nu au un impact foarte mare, un impact este cel cu privire la taxa radio-TV, care este mai degrabă social. A doua măsură, cu impact semnificativ din perspectivă bugetară, este la taxa de primă înmatriculare (timbrul de mediu – n. red.), care într-adevăr afectează în mod semnificativ bugetul fondului de mediu, care era alimentat în mare parte de acolo. (...) Noi aşteptăm ca bugetul optimist aprobat şi susţinut de guvern, cu critici, să ne contrazică pe noi, breasla economiştilor, că va fi dus la bun sfârşit.“

 

Chiţu mai subliniază faptul că deşi subiectele privind ordonanţa de urgenţă dată de guvern marţi vizând modificarea codurilor penale şi proiectul de lege trimis în Parlament privind graţierea sunt de mare interes pentru opinia publică, nu trebuie uitate nici problemele din contextul internaţional, precum Brexitul, şi trebuie ţinut cont de paşii care trebuie făcuţi pentru a susţine creşterea economică a ţării.

 

De asemenea, scutirea impo­zitului pe profit pentru 10 ani pentru cercetători, intrată în vigoare de la începutul anului, pentru a stimula cercetarea, are un impact mic în economie, întrucât în România nu există foarte multe societăţi care să facă cercetare, potrivit lui Alin Chiţu.

 

Această măsură este în contradicţie cu eliminarea plafonului la plata CAS, pentru că în cercetare lucrează oameni bine plătiţi, IT-işti, care sunt afectaţi direct de această măsură.„Practic, cei cu salarii mari trebui să aibă o scădere de 5%, de fapt am pierdut 10,5% pentru că s-a eliminat plafonul CAS, care a existat până în trecut. Depinde cum calculăm, am pierdut 10-16% sarcină fiscală. Direct afectaţi sunt IT-iştii, corporaţiilor care au venit aici cu centre de servicii li s-a promis predictibilitate, acum am eliminat-o.“

 

În ce priveşte majorarea plafonului până la care o firmă este considerată microîntreprindere de la 100.000 de euro la 500.0000 de euro şi introducerea unei cote de impozitare de 1% din venituri pentru întreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi, Alin Chiţu spune că o astfel de măsură este bine-venită.

 

„Scade sarcina de compliance (conformare la norme - n. red.), este mai uşor să faci declaraţiile, e mult mai simplu pentru microîntreprinder şi pentru micul contribuabil.  Impozitul pe profit nu reprezintă un venit, am avut pierderi foarte mari la bugetul de stat. Este mai uşor şi pentru contribuabili şi pentru stat. Nu mai avem controale care să dureze o veşnicie“.