Decizie peste noapte la Telekom: Noua putere politică pune dintr-un foc 4 oameni noi în Consiliul de Administraţie, printre care şi pe Ciprian Boloş, cel care se ocupă de crearea Fondului Suveran

Autor: Adrian Seceleanu 16.02.2017

Noua putere de la Palatul Victoria şi-a înlocuit, printr-o decizie fulger, întreaga echipă de reprezentanţi din Consiliul de administraţie al Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro, şi una dintre cele mai mari companii la care statul mai are participaţii, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), care gestionează participaţia de 45,99% a statului la fostul Romtelecom, i-a numit în Consiliile de administraţie ale companiilor din grupul Telekom pe: Ciprian Boloş, Dragoş Cristian Vlad, Alin Marius Matei şi Raluca Ioana Purecel, conform datelor obţinute de ZF.

Ciprian Boloş a fost numit membru şi în CA-ul companiei de stat Transelectrica, şi este director de strategie în cadrul companiei de stat Poşta Română.

Boloş este şi cel care a început să se ocupe de organizarea fondului suveran - proiectul lui Liviu Dragnea, şeful PSD -, o entitate care va strânge acţiunile pe care le mai deţine statul la companii şi care ulterior ar trebui să reinvestească banii obţinuţi din dividende sau din vânzarea acestora în economie.

MCSI a înlocuit astfel echipa trimisă în CA-ul grupului Telekom la finele anului 2015 de guvernul tehnocrat, respectiv: Anca Georgescu, fost director de HR al grupului Telekom, Bogdan Voicu - fost director de achiziţii al grupului Telekom, şi Florin Furdui - Country Manager al Portland Trust - unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, cu experienţă şi în comunicaţii.

Ciprian Boloş, director de strategie la Poşta Română, a început să se ocupe de organizarea fondului suveran - proiectul lui Liviu Dragnea, şeful PSD -, o entitate care va strânge acţiunile pe care le mai deţine statul la companii şi care ulterior ar trebui să reinvestească banii obţinuţi din dividende sau din vânzarea acestora în economie.

Conform unor surse de pe piaţa financiară, Ciprian Boloş a fost indicat în câteva discuţii ca fiind omul responsabil cu organizarea fondului suveran, biroul care ar trebui să iasă pe piaţă până la jumătatea anului, cel puţin din punct de vedere juridic.

Ciprian Boloş este mâna dreaptă a lui Alexandru Petrescu, actualul ministru al economiei şi fostul şef al Poştei Române. Boloş a terminat ASE în 2002, după care a făcut un MBA la Universitatea Hult (2002-2003). Apoi, timp de aproape un deceniu, a lucrat la Londra pentru GLE Group, o firmă de consultanţă pentru com­paniile mari britanice. Din 2012 a revenit în România ca director de strategie la Poştă, odată cu numirea lui Alexandru Petrescu, un bancher român care a stat la Londra, ca şef al Poştei în mandatul lui Victor Ponta.

Numirea lui Alexandru Petrescu ca ministru al economiei în noul guvern a fost o surpriză, el nefigurând pe nicio listă vehiculată înainte de formarea guvernului Dragnea-Grindeanu.

Fondul suveran ar trebui să aibă active de 10 miliarde de euro dacă se adună toate acţiunile pe care le mai deţine statul în companiile româneşti şi care aduc dividende de peste 2 mi­liarde de lei pe an.

Nu este clar cum va funcţiona acest fond, cine îl va con­duce şi cum va reinvesti banii în economie. Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi conducătorul de facto al guvernului Grindeanu, a spus că vrea să aducă un management privat la conducerea fondului, iar oamenii politici să nu se amestece în administrarea banilor şi în deciziile de investiţii. Guvernul va stabili o strategie, dar aplicarea ei va aparţine unui management privat, profesionist, a menţionat Dragnea într-o discuţie la ZF Live, înainte de alegeri.

Oricum, crearea a două fonduri - unul suveran şi unul de dezvoltare - sunt incluse în programul de guvernare. Aceste fonduri ar trebui să susţină construcţia a cinci autostrăzi, a 8-9 spitale regionale şi a unor companii locale care să sprijine businessul în zonele mai puţin dezvoltate.