Eurosceptica Marine Le Pen îşi croieşte drum spre preşedinţia Franţei şi-i sperie pe investitori, care sunt îngroziţi de revenirea francului

Autor: Bogdan Cojocaru 16.02.2017
În timp ce şansele politicianului xenofob şi antieuro Marine Le Pen de a ocupa preşedinţia Franţei cresc, iar aceasta îşi croieşte drum spre Palatul Elysée dezbinând societatea, vechi frici reapar pe pieţele financiare europene.

Investitorii au început să ia în considerare posibilitatea ca datoria franceză să fie redenominată în franci sau într-o altă nouă monedă franceză şi sunt la fel de prudenţi în ceea ce priveşte obligaţiunile suverane fran­ceze aşa cum sunt cu datoriile statelor emergente. Unii dintre ei pariază chiar pe victoria Marinei Le Pen.

Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, ar câştiga primul tur al alegerilor prezi­denţiale cu 25-26% din voturi, potrivit unui sondaj privind intenţia de vot realizat pentru Le Monde.

Centristul Emmanuel Macron s-ar plasa pe locul doi cu 20- 23% din voturi, iar conservatorul François Fillon pe locul trei, cu 17,5 -18,5% din voturi.

Sondajul, cel mai cuprinzător din actuala campanie electorală, a fost realizat în perioada 7-12 februarie.

Cele două tururi ale alegerilor vor fi în aprilie şi mai.

Ce se întâmplă în Franţa îi convine de minune lui Le Pen. Éliane Houlette, şefa parchetului financiar suprem, a anunţat că va ţine deschisă o anchetă într-un caz în care soţia lui Fillon este acuzată că a fost plătită cu câteva sute de mii de euro din bani publici de cabinetul parlamentar al soţului ei fără să fi lucrat în realitate acolo. Pentru mulţi observatori, decizia procurorului îi deschide lui Le Pen poarta Palatului Elysée. Fillon a spus că se retrage din cursă dacă va fi pus sub acuzare.

Între timp, Le Pen a dezlănţuit o campania în social-media prin care atacă comunităţile minoritare după câteva nopţi de violenţe în ghetourile din jurul Parisului, scrie Bloomberg.

Protestele violente au izbucnit după ce pe 5 februarie patru poliţişti au fost acuzaţi că au atacat un tânăr de culoare în Aulnay-sous-Bois, aproape de zona unor revolte din urmă cu 12 ani. 

„Forţele de securitate au fost atacate de bande de scursuri pe care se pare că nimic nu le mai poate opri, în orice caz nu justiţia într-un context general de decadenţă“, a afirmat Le Pen. Politiciana a iniţiat o petiţie pentru sprijinirea poliţiei, iar consilierii şi suporterii ei folosesc social media pentru a-i condamna pe protestatari şi pentru a pune problema în cârca guvernului socialist.

„Priviţi aceste scursuri! Dacă sunt străini, să fie deportaţi imediat, sau să fie băgaţi la închisoare pe viaţă“, a declarat Florian Philippot, principalul consilier al lui Le Pen.

De asemenea, Le Pen încearcă să-i ademenească pe fermierii francezi, înfuriaţi de cea mai dură criză din ultimii zeci de ani. Preţurile scad, la carne, la lapte, iar afacerile fermierilor merg în pierdere. Ei dau vina pe politicienii partidelor tradiţionale, care nu i-au protejat de reducerea preţurilor şi de concurenţa internaţională. Pentru mulţi dintre ei, Le Pen este singurul candidat la preşedinţie care îi înţelege. Scoaterea Franţei din UE, aşa cum ameninţă că va face lidera Frontului Naţional, iar scuti de unele din probleme. Fermierii şi populaţia de la sate ar putea deţine cheia alegerilor, notează Bloomberg.

Mult timp apartenenţa Franţei la UE le-a asigurat agricultorilor şi crescătorilor de animale o piaţă uriaşă, uşor accesibilă . Apoi, Franţa este ţara care încă primeşte cele mai multe fonduri UE pentru susţinerea sectorului agricol. Însă sectorul este acum afectat printre altele de sancţiunile impuse de occident Rusiei şi de schimbarea programului de cote. Nici condiţiile meteo nu ajută. Franţa este cel mai mare producător agricol din UE. Fermerii săi şi familiile lor reprezintă 8% din alegătorii francezi. Populaţia rurală reprezintă 20% din electorat, procent similar cu cel din SUA. Acolo, comunităţile rurale au fost unul din factorii demografici cheie care i-au adus victoria lui Donald Trump. Veniturile fermelor au scăzut cu 15% anul trecut, iar valoarea producţiei s-a diminuat cu 7%. Fermele de animale au falimentat într-un număr record. 2016 a fost pentru sectorul agricol cel mai slab din perioada postbelică.

Politicienii mainstream europeni par să o perceapă pe Le Pen ca pe o ameninţare serioasă.  Făcând referire la acest politician, francezul Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, a declarat că scoaterea Franţei din zona euro ar echivala cu o sinucidere pentru ţară.

„Doamnă Le Pen, oamenii din Franţa sunt ataşaţi de euro. Ei ştiu că ieşirea ar fi o tragedie şi o sinucidere.“

Sigmar Gabriel, ministrul de externe al Germaniei, a avertizat că există un risc serios ca Le Pen să câştige alegerile şi ca aceasta să scoată Franţa din UE. 

„Frontul Naţional al lui Le Pen şi-a stabilit ca obiectiv distrugerea Europei“, a spus Gabriel într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. 2016 este an electoral şi pentru Germania.

Turbulenţele pe care le creează lidera Frontului Naţional au ajuns şi pe pieţele financiare europene. Le Pen zgândăre riscul adormit al redenominării datoriilor suverane.

Îngrijorările amintesc de perioada de vârf a crizei datoriilor suverane, când teama că Grecia nu-şi va putea plăti datoriile i-a forţat pe investitori să scape cu orice preţ de obligaţiunile elene şi să-şi evalueze drepturile.

Acum în centrul atenţiei au ajuns din nou atât cazurile în care pot fi declanşate plăţile pe CDS-uri, produse financiare derivate care protejează contra defaulturilor suverane, cât şi clauzele introduse în documentaţia care însoţeşte tranzacţiile cu obligaţiuni pentru a face mai uşoară restructurarea datoriilor suverane.    

„De obicei nu privim din această perspectivă clauzele contractuale. Este ceva ce vedem în mod normal în ţările în curs de dezvoltare“, spune David Tan, analist la JPMorgan Asset Management. „Riscul redenominării a crescut.“

Franţa şi Italia, ţară unde de asemenea populiştii tulbură liniştea politicienilor tradiţionali, sunt cei mai mari debitori din zona euro. Pericolele pe care aceste state le pot aduce investitorilor le-ar eclipsa pe cele create de Grecia.

Tensiunile se simt deja pe pieţe. Diferenţa dintre yieldul obligaţiunilor franceze cu scadenţa la 10 ani şi cel al bondurilor germane echivalente a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel de după 2012. 

Un alt semn al nervozităţii, investitorii sunt dispuşi să plătească ceva în plus pentru obligaţiuni suverane franceze care conţin ceea ce se cheamă „clauze de acţiune colectivă“ deoarece se crede că la aceastea este mai mică probabilitatea de redenominare în noua monedă franceză, oricare ar fi ea, notează Nasdaq. Retorica eurosceptică a avut până acum un impact mai mic asupra pieţei obligaţiunilor emise de companiile franceze. Însă calmul s-ar putea să nu mai ţină mult, cred analiştii.