Una din zece condamnări definitive pentru corupţie implică fonduri europene

Dintre cele aproape 4.000 de con­dam­­­nări definitive pentru corupţie pro­nun­­ţate între 2010 şi 2016, care implică fon­­­duri publice, 11% (437) privesc fon­duri europene, arată raportul anual de a­na­liză şi prognoză pentru 2017 al SAR, pe baza comunicatelor de la Di­rec­ţia Na­­ţio­­nală Anticorupţie (DNA). Dintre cele 11% din cazuri care implică fonduri e­u­ro­­pene, 62% (275) sunt con­damnări ale u­­nor persoane din sectorul privat, iar 37% (162) sunt persoane cu funcţii pu­­blice.

„Dintre persoanele cu funcţii publice, cei mai mulţi sunt cei din pri­mării sau persoane care au lucrat în pri­mării, respectiv 77 de persoane con­dam­nate care au lucrat în primării. Re­co­mandarea noastră este de a avea o mai bună planificare a politicilor pu­bli­ce în ce priveşte gestionarea fon­du­­rilor eu­ro­pene. Este de preferat să fie ac­tualizate în timp real şi nu la sfârşitul pro­iectelor, când nu se mai poate inter­veni”, a spus Clara Volintiru, repre­zen­tan­­ta Societăţii Academice din Ro­mâ­nia (SAR).

Raportul mai arată că, pe lângă persoanele din primării con­dam­nate, 13 cazuri sunt ale persoanelor care au lucrat la Agenţia de Plăţi în Agri­cultură (APIA) şi în consiliile judeţene.

Din cadrul primăriilor, cele mai frecvent întâlnite funcţii publice im­pli­cate în astfel de dosare sunt primarii cu 36 de cazuri şi viceprimarii cu 11 cazuri. Din­tre aceştia, doar patru primari au pri­mit condamnări cu închi­soare, pe când restul, primari şi vice­pri­mari, au primit pedepse cu suspendare.

Raportul Societăţii Academice din Ro­mâ­nia mai arată că Ro­mânia se află într-o situaţie în care are la dis­poziţie resurse financiare, însă se con­fruntă cu incapacitatea  de a pla­ni­fica şi de a implementa aceste schimbări.

mihaela.pascari@zf.ro