Soluţia vestului care înspăimântă estul: Europa cu mai multe viteze ca viitoare Uniune Europeană

Evocată recent de liderii celor mai mari economii din zona euro, ideea unei Europe cu mai multe viteze, sau cu geometrie variabilă, trezeşte teamă mai ales în Europa de Est, în ţări precum Ungaria şi Polonia, ale căror guverne, care ar vrea mai puţin amestec european în afacerile interne, şi-au făcut din UE un duşman.

Iar teama este întemeiată. A fi lăsat oficial la coada Europei ar însemna o ruşine politică. Iar fondurile europene, la care contribuie cel mai mult statele bogate din vest, reprezintă o sursă preţionasă de finanţare pentru econo­miile emergente est-europene.  

Ideea unei Europe cu mai multe viteze - după cum îi spune cancelarul german Angela Merkel - este veche de când Uniunea şi n-a avut niciodată o descriere clară şi unitară. Unii lideri avertizează că Europa cu mai multe viteze poate duce la crearea „unui nou fel de Cortină de Fier“ între vestul bogat şi estul sărac. Un diplomat european a comparat ideea cu mostrul din Loch Ness:  „Apare din când în când, dar nimeni nu-l vede“, notează Politico.eu. Pentru unii observatori, Europa cu geometrie variabilă este o realitate.

Preşedintele Franţei François Hollande o numeşte „cooperare diferenţiată“. El a vorbit şi de o „cooperare îmbunătăţită“ pentru armonizarea politicilor bugetare şi sociale şi pentru trecerea la energie cu emisii scăzute de carbon. „Ştim că unele ţări nu vor să meargă mai departe“, a explicat Hollande, sugerând că Polonia face parte din această categorie.

Merkel a spus că UE riscă să aibă  probleme dacă nu permite membrilor săi o participare în diferite grade de intensitate.

„Trebuie să avem curajul să lăsam unele ţări să meargă înainte dacă nu toată lumea vrea să participe.“

În timp ce premierul italian Paolo Gentiloni vorbeşte de niveluri diferite de integrare, pentru preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker Europa cu mai multe viteze este unul dintr-o serie de cinci scenarii despre viitorul UE.

Scenariul Europei cu mai multe viteze se numeşte „Aceia care vor să facă mai mult“. Aşa cum sugerează Juncker, ideea este simplă: state membre ale UE se pot aduna pentru a lucra la proiecte specifice, participarea nefiind obligatorie pentru cele care cred că nu este în interesul lor.

Unii văd în această idee o vestă de salvare inutilă de care se agaţă o Europă care se îneacă, alţii un concept reciclat inventat pentru a le face pe plac euroscepticilor.

BBC scrie că discuţiile despre Europa cu mai multe viteze este un mod pervers de a spune că unele state membre vor o integrare mai mare decât altele. Un oficial al UE a spus că „ideea nu ar trebui văzută ca un obiectiv, ci ca un avertisment pentru noi toţi“ privind o posibilă dezintegrare.

Bloomberg scrie că o Europă cu mai multe viteze ar însemna cel mai probabil un nucleu de ţări membre ale zonei euro care se îndreaptă spre o uniune bugetară. Nu este clar care dintre aceste economii vor să facă acest pas, dar scenariul nu este pe placul beneficiarilor neţi de fonduri europene care nu fac parte din uniunea monetară.

Cu un buget cu două niveluri, contribuabilii neţi îşi vor ţine cea mai mare parte din bani la primul nivel pentru a-i împărţi cu statele colaboratoare. În teorie, nucleul va ajunge mai uşor la consens în probleme precum graniţele, imigraţia, legislaţia muncii şi chiar taxe. Inevitabil, UE va deveni o organizaţie mai germană, unde discuţiile precedă orice decizie dar nu sunt toleraţi cei care nu merg în rând cu majoritatea. Practica este însă alta: între statele zonei euro nu există consens în ceea ce priveşte politicile fiscale. Nu se înţeleg nici măcar în legătură cu proiecte precum introducerea unei taxe pe tranzacţii financiare, propusă de CE în 2011.

Din Bulgaria, guvernul interimar a făcut clar că se opune modelului Europei cu „două viteze“. Bulgaria vrea păstrate unitatea şi integritatea UE, scrie Sofia Globe.

Ministrul maghiar al economiei Mihaly Varga a declarat că Brexitul poate grăbi crearea unei UE cu două viteze, ameninţând dezvoltarea membrilor estici din afara zonei euro şi riscând să producă tensiuni sociale . Premierul Viktor Orban a dat asigurări că ţara sa respinge ideea unei Europe cu două viteze, deşi nu se opune ca ţări individuale să lucreze mai îndeaproape în anumite domenii.

Premierul polonez Beata Szydlo a spus că Polonia nu vrea o Europă cu două viteze. „Singurul viitor pentru UE este ca aceasta să fie o singură organizaţie, una care-şi respectă membrii şi dă atenţie problemelor fundamentale.“

Însă Europa cu mai multe viteze este de mult o realitate. Zona euro în sine este o dovadă cât se poate de vizibilă. La fel şi spaţiul de liberă trecere Schengen. Ţările est-europene reprezintă o bază de forţă de muncă ieftină pentru companiile vestice, iar vestul a absorbit milioane de imigranţi est-europeni.