Comisia Europeană: Deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. Ministerul Finanţelor susţine că nu va depăşi deficitul bugetar: Dacă trebuie, tăiem din cheltuieli

Autor: Iulian Anghel 16.03.2017

Ministrul finanţelor spune că este pregătit să taie din cheltuieli dacă deficitul bugetar ar fi pe punctul de a depăşi 3% din PIB. De unde ar urma să se taie este încă secret. Comisia Europeană: Deficitul bugetar va ajunge la 3,6% din PIB în 2017.

„Suntem pregătiţi să intervenim cu măsuri de reducere a chel­tuielilor dacă vom constata depăşirea ţintei de deficit bugetar. Guvernul menţine finanţele în limita ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB. Pentru 2017 prevedem un deficit bugetar de de 2,98% din PIB pe ESA, cu o creştere economică de 5,2% şi o datorie publică ce se va menţine la 38% din PIB“, a spus ieri ministrul de finanaţe Viorel Ştefan, la o dezbatere asupra raportului de ţară al României pentru 2017, document care anticipează tocmai că România va depăşi în acest an deficitul bugetar de 3% din PIB, prevăzut de Tratatul de la Maastricht, intrând, prin urmare, în ceea ce se cheamă „procedura de deficit excesiv“.

Argumentele ministrului pentru scenariul optimist al guvernului: industria a crescut în ianuarie cu 5,8%, comenzile noi în industria prelucrătoare cu 8%, exporturile cu 13%, investiţiile sunt unele dintre cele mai mari din UE, după cum arată şi raportul de ţară al Comisiei.

Ministrul nu a aminitit însă nimic despre faptul că veniturile bugetului consolidat au scăzut în ianuarie cu 5,7%, în vreme ce bugetul este construit pe o creştere, pe tot anul, de 14%. Nici de faptul că, în primele două luni din an, veniturile încasate de Fisc sunt cu 0,9% mai mici decât cele colectate în primele două luni din 2016, ceea ce este un avertisment serios pentru Finanţe. Viorel Ştefan a insistat că există un plan pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare de către ANAF şi pentru o mai bună conformare a contribuabililor. Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală vor fi şi ele îmbunătăţite în cadrul viitorului „cod economic“. Chestiunea colectărilor veni­tu­rilor este punctul slab al României şi în o­pinia Comisiei Europene. Potrivit lui Istvan Zsekely, director la Direcţia Afaceri Eco­no­mice şi Financiare din cadrul Comisiei Euro­pene, rata de necolectare (diferenţa dintre ce este colectat şi ceea ce ar trebui colectat) este de 37,9% în România, faţă de 14% media în UE. Istvan Zsekely a remarcat că veniturile bugetare sunt în scădere, iar cheltuielile în creştere, ceea ce adânceşte deficitul şi majorează datoria publică.

Dacă deficitul va ajunge pe pragul de 3% din PIB, atunci guvernul este pregătit să taie din cheltuieli. Prin urmare, guvernul preferă să reducă cheltuielile, în loc să depăşească deficitul. Ştefan nu a precizat însă ce tip de cheltuieli pot fi reduse – este clar că nu pot fi reduse cheltuielile salariale sau cele legate de pensii. În practică, primul tip de cheltuieli care sunt tăiate pentru menţinerea deficitului sunt investiţiile. Raportul Comisiei spune că România cheltuieşte serios cu investiţiile, ca procent din PIB, peste 5%, mult peste alte ţări din Uniune. Dar acelaşi raport arată că infrastructura România este un factor-cheie de limitare a competitivităţii. Sunt investiţii, dar nu sunt de calitate: „Investiţiile de calitate ar stimula creşterea economică pe termen lung, inclusiv în procesul de recuperare a decalajelor şi de convergenţă cu UE. Calitatea slabă a infrastructurii este un obstacol-cheie pentru business. În plus, calitatea proastă a infrastructurii adânceşte dis­parităţile şi problemele de incluziune re­gio­nale. În ciuda cheltuielilor publice ridic­ate, calitatea infrastructurii rămâne scăzută.“ Documentul citat insistă: România are cea mai mare rată a investiţiilor publice în UE din ultimul deceniu. Cu toate acestea, ţara se situează pe ultimul loc în Uniune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infras­truc­turii. România se află pe locul 128 din 138 de ţări în privinţa calităţii drumurilor şi pe locul 79 în privinţa calităţii infrastructurii feroviare.

Ministrul Ştefan a remarcat ieri doar cheltuielile mari ale României pe infrastructură, consemnate în raportul citat, nu şi partea legată de starea infrastructurii. Dacă va fi să trebuie să taie de undeva, pentru a rămâne în ţinta de deficit, investiţiile sunt cele mai la îndemână, cum au fost mereu până acum.

Investiţiile statului au scăzut în 2016 cu 40%, de la 41 de miliarde de lei în 2015 la 29 de miliarde de lei. Anul acesta ele sunt programate să atingă 39 de miliarde de lei. Doar că o cincime din aceste investiţii sunt cheltuieli ale Armatei; se duc, prin urmare, în cumpărarea de tancuri şi obuze, nu în şosele şi autostrăzi.

Bugetul pe 2017 este construit pe venituri de 254,7 miliarde de lei, cu 31 de miliarde peste veniturile obţinute în 2016, iar deficitul bugetar programat, de 24 de miliarde de lei, este la limita pragului acceptat în UE, de 3% din PIB.

Nerealizarea veniturilor va avea drept consecinţă fie depăşirea deficitului, fie tăieri din aceste cheltuieli.

 

Cum stau lucrurile acum, Comisia nu crede că bugetul se va putea păstra în limita unui deficit bugetar de 3% din PIB. Comisia Europeană anticipează, în raportul de ţară, un deficit de 3,6% din PIB în 2017 şi unul de 3,9% din PIB în 2018.

Potrivit documentului citat, procesul de consolidare fiscală început în 2009 care a condus, în 2014 şi 2015, la atingerea obiectivului pe termen mediu (MTO) a fost abandonat în România în favoarea unei politici fiscale expansioniste. Politica fiscală a guvernului român a redevenit prociclică (relaxări fiscale pe fond de creştere economică susţinută). Documentul citat susţine că structura sistemului de taxe din România este favorabilă creşterii economice, dar observă că evaziunea fiscală şi munca la negru rămâne ridicate (15-20% din PIB).

Comisia spune că România a făcut progrese limitate în aplicarea recomadărilor de ţară, elaborare anul trecut, în urma precedentului raport. Sunt progrese limitate în privinţa stabilităţii financiare, a colectării de taxe şi a credibilităţii instituţiilor. Progrese puţin mai vizibile au fost făcute în privinţa educaţiei, a pensiilor, a locurilor de muncă, a sănătăţii şi a administraţiei publice.