Frenezia nucleară a Europei: mai multe centrale atomice, inclusiv în Est, şi bombe atomice în Germania

Polonia, singura economie mare din estul UE care nu are cu ce să producă energie nucleară, îşi face planuri pentru construirea primei centrale atomice. Liderii ei speră că astfel vor avea o putere de negociere mai mare la Bruxelles. Cehii, ungurii şi românii vor să-şi extindă capacitatea nucleară. Însă Polonia mai are un vis, ca UE să devină o mare putere militară nucleară, idee care reverberează de-a lungul şi de-a latul Europei.

Guvernul polonez crede că adăugând energie nucleară la mixul său energetic îşi va întări poziţia în negocierile cu Comisia Europeană pentru a obţine permisiunea de a folosi mai mult timp cărbunele în producerea de energie, a explicat Krzysztof Tchorzewski, ministrul polonez al energiei.

„Dacă o centrală nucleară cu trei reac­toare ar fi construită în Polonia până în 2050, incluzând un reactor până în 2030, privind la nivelul emisiilor am fi liderul“, a spus el. „Luând în calcul dezvoltarea ener­gi­ei regenerabile, din punctul de vedere al emi­siilor am fi sub actualele norme ale UE asu­mate.“ Tchorzewski preferă energia nu­cle­­ară în locul celei eoliene şi a făcut acest lu­cru clar. „Cred că centralele nucleare sunt mai sigure“, a spus el, adăugând că acestea ofe­­ră mai multă siguranţă ca sursă de energie.

Presa poloneză a scris anterior că CE este îngrijorată că Polonia nu are o politică energetică pe termen scurt şi că s-a decis să prezinte Varşoviei propria propunere de mix de energie, scrie The Warsaw Voice. În prezent, Polonia îşi produce cea mai mare parte din energie prin arderea cărbunelui. Ministrul Tchorzewski a spus că Polonia vrea să aibă gata până în iunie un plan pentru finanţarea construcţiei primei sale centrale nucleare, notează Reuters. Termenul vehiculat anterior era martie. Polonezii au anunţat proiectul pentru construirea centralei în 2009, dar s-au împotmolit de mai multe ori, printre altele din cauza scăderii preţurilor energiei şi a dezastrului nuclear de la Fukushima, Japonia, din 2011, care a erodat încrederea populaţiei.

În ianuarie, ministerul de finanţe anunţa că suspendă programul nuclear al ţării pentru că propunerile anterioare de finanţare sunt prea împovărătoare. Tot atunci, guvernul ceh anunţa crearea a trei grupuri de lucru pentru dezvoltarea planurilor privind construirea mai multor reactoare nucleare pentru înlocuirea capacităţii învechite şi creşterea producţiei de energie atomică astfel încât aceasta să acopere jumătate din necesarul ţării.

Planurile nucleare ale Cehiei sunt un amestec de clar, incertitudine şi extrem de neclar, scrie Radio Praha. Ce este clar este că va fi nevoie de o decizie până în 2025 dacă se vrea ca un nou reactor sau noi reactoare să fie construite la centrala Dukovany pen­tru înlocuirea celor patru unităţi de acolo ca­re ar trebui scoase din uz începând cu 2035.

În ceea ce priveşte planurile nucleare ale Ungariei, luna aceasta CE a făcut mai multă lumină în cazul proiectului centralei nucle­are Paks II, impunând mai multe condiţii pentru a putea da undă verde acestuia.

CE a hotărât că investiţiile Ungariei, sprijinite de un credit de 10 miliarde de euro din partea Rusiei, reprezintă o formă de ajutor de stat. De asemenea, comisia a concluzionat că Budapesta ar obţine un profit mai mic decât un investitor privat, invalidând astfel argumentul Ungariei că proiectul este viabil economic.

Pentru a se asigura că sprijinul guver­na­mental nu distorsionează piaţa, executivul UE a impus trei condiţii: profiturile obţinute să fie folosite pentru returnarea banilor publici şi nu pentru construirea unor noi capacităţi, Paks II să fie legal şi funcţional sepa­rată de operatorul Paks I şi noua cen­trală să vândă cel puţin 30% din electri­cita­tea sa pe piaţa liberă, scrie EurActiv. Însă au rămas îngrijorările privind redu­cerea puterilor autorităţii de regle­mentare din sectorul nuclear şi gestionarea com­busti­bilului folosit şi a altor deşeuri radioactive.

În Franţa, Societatea Nucleară spune că ţa­ra trebuie să-şi menţină capacitatea de ge­ne­­rare a energiei nucleare pentru a putea creş­­te ponderea electricităţii din surse rege­ne­­rabile fără majorarea costurilor.

Polonia nu vrea doar centrale nucleare, dar vrea şi arme nucleare în Europa, notează Deutsche Welle.

Într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului de guvernământ Lege şi Justiţie, a cerut ca  Europa să devină o superputere cu un arsenal nuclear care să rivalizeze cu cel al Rusiei. El a admis că un asemenea proiect ar fi foarte costisitor şi că nu anticipează o astfel de investiţie. 

Ideea unui program nuclear al UE începe să primească atenţie în cercurile politice europene, în special în Germania, notează The New York Times.

Parlamentarul german creştin-democrat Roderich Kiesewetter, fost colonel care a servit în Afganistan, a declarat pentru Reuters că „Europa are nevoie de protecţie nucleară“ de natură să descuraje alte puteri cu arme nucleare dacă SUA îşi retrag protecţia

„Ideea mea este ca proiectul să aibă la bază armele din Marea Britanie şi Franţa“, a explicat Kiesewetter. Aceasta ar necesita patru elemente: promisiunea Franţei că îşi va pune  la dispoziţie armele pentru apărarea Europei, finanţare germană pentru a demonstra natura colectivă a programului, o comandă comună şi un plan de a mobiliza focoasele nucleare ale Franţei în alte ţări europene. Brexitul complică însă planul.

Politicianul a asigurat că ideile sale au primit interes din partea guvernelor Ungariei şi Poloniei, la sediul NATO din Bruxelles şi de la câteva ministere germane, fără să precizeze care. 

Chiar şi cei care propun acest plan, aflaţi în minoritate, recunosc că ar întâmpina obstacole enorme.  Unul ar fi opoziţia publicului, mai ales în Germania, ţară care are în plan închiderea tuturor centralelor nucleare.

Nici Franţa nu s-a arătat dispusă să-şi pună la dispoziţia altora armele nucleare sau să le pună sub o comandă comună europeană. 

Propuneri similare au mai fost vehiculate, inclusiv în guvernul francez, dar au fost mereu respinse pentru că sunt riscante politic şi inutile strategic. Însă aceste calcule s-ar putea schimba din cauza lui Trump, preşedintele SUA, a spus Bruno Tertrai, director la Fundaţia pentru Cercetare Strategică din Paris. 

„Există deja un pic mai mult interes în Berlin şi în Paris“, a spus el. Germania este obligată prin tratate internaţionale să nu deţină arme nucleare. Dar în condiţiile nevoii ţării de a se repoziţiona într-un mediu geopolitic care se schimbă rapid „se vorbeşte de spargerea UE şi se spune că NATO nu mai corespunde realităţii“ acolo a început să se discute dacă nu cumva a venit timpul ca Germania să-şi dezvolte propriul program nuclear militar. Spiegel Online a adus această problemă în atenţia publicului, la fel şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În schimb, Handelsblatt atrage atenţia asupra pericolului în care sunt puse populaţia şi economia Germaniei de centralele nucleare nesigure aflate peste graniţe în Franţa, Elveţia şi Belgia.

Cele mai multe din acele centrale sunt într-o stare atât de proastă din cauza lipsei unor elemente importante pentru siguranţa lor încât nu ar primit aprobare nici dacă am fi în Germania anilor 1970, spune Sylvia Kotting-Uhl, parlamentar din partea Partidului Verzilor. Centralele sunt vulnerabile mai ales la atacuri din aer „ nimic n-ar împiedica avioanele să se prăbuşească peste ele.