Vremea riscurilor şi a incertitudinilor întunecă perspectivele companiilor din Europa

Donald Trump schimbă ordinea mondială şi acest lucru este din ce în ce mai clar. Liderii finan­ciari ai G20, grupul celor mai mari economii ale lumii, au renunţat la un angajament, de care ţineau de zece ani, de a păstra comerţul mondial liber şi deschis, cedând astfel unei poziţii tot mai protec­ţioniste a SUA după reuniunea de două zile la sfârşitul săptămânii trecute la care n-au reuşit să ajungă la un compromis.

Eşecul este o înfrângere clară pentru ţara gazdă a reuniunii, Germania, o economie care depinde de exporturi şi de comerţul liber. Că Trump vrea să schimbe regulile din relaţiile pe care SUA le are cu Germania reiese şi din comentariile preşedintelui american de după întânirea sa de vineri cu cancelarul Angela Merkel. El a spus că Germania trebuie să plătească dacă vrea mai multă protecţie din partea SUA. Cu 2017 an electoral, Merkel se confruntă cu presiuni enorme din partea societăţii şi a businessului german pentru a respinge orice restricţie care poate ameninţa bunăstarea şi economia ţării.

În Germania, teama de Trump se simte mai puternic în comunităţile şi la firmele care au legături cu exporturile. „Mă îngrijorează că cineva ca Trump face gălăgie şi ne taxează exporturile. Vom simţi acest lucru“, spune pentru Bloomberg Michael von Harten, lucrător de 27 de ani în portul Bremerhaven, unde se încărca pentru export maşini VW, Porsche, Audi şi BMW şi alte bijuterii ale industriei germane.

Un sfert din locuitorii landului Bremerhaven au legături, directe sau indirecte, cu comerţul naval. Circa 40% din exporturile auto care pleacă din acest port au ca destinaţie piaţa americană. BLG Logistics, operatorul portuar, se aşteaptă ca livrările să se menţină anul acesta. Înainte de alegerile din SUA din noiembrie, firma anticipa creştere. Rata şomajului din Bremerhaven este dublă faţă de media ţării.

Înainte de întâlnirea dintre Trump şi Merkel, ministrul german al economiei a spus că UE ar putea ataca taxele de import ale SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului, scrie Financial Times.

Tot la reuniunea G20, Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a avertizat participanţii să nu cadă pradă „oboselii cauzate de reformă“. Bancherul este membru al Financial Stability Board, un mecanism internaţional care monitorizează şi face recomandări pentru sistemul financiar global.

Un cadru de reglemantare nou, global şi voluntar, care ar trebui să prevină crize financiare precum cea din 2007-2008 - Basel III - era aproape gata în ianuarie, însă între timp la conducere în SUA a venit administraţia preşedintelui Donald Trump şi a întârziat finalizarea proiectului, a spus pentru CNBC un oficial european care lucrează în domeniul reglementărilor bancare. SUA trebuie să numească un nou oficial al Fed pentru supravegere bancară, ceea ce s-ar putea întâmpla abia lunea viitoare. Acum, Comitetul de Basel III nu ştie nimic despre poziţia oficială a SUA. Trump a indicat că va insista pe dereglementare, susţinând că reglementările bancare împiedică creditarea economiei.

Este puţin probabil ca Europa să accepte regulile Basel III dacă SUA nu le aprobă.

Un oficial din domeniul economiei internaţionale a spus că dereglementarea financiară reprezintă „o îngrijorare“ şi un „pericol real“.

„Oamenii au memorie scurtă şi par să fi uitat cât de rău poate fi în timpul unei crize“, a afirmat el.

Dacă Trump n-a prea fost luat în serios în campania electorală, bancherii, investitorii şi diplomaţii se înghesuie să se întâlnească  cu oficiali ai Frontului Naţional pentru a afla informaţii despre programul partidului de extremă dreapta al lui Le Pen, notează Financial Times. Până la alegerile franceze mai sunt şase săptămâni. Printre cei care s-au întâlnit cu reprezentanţi ai FN se numără analişti de la UBS, BlackRock şi Barclays şi oficiali din circa 12 guverne, printre care SUA, Argentina, Suedia şi Danemarca , spun surse apropiate situaţiei. „Am avut oameni care stăteau la coada pentru a discuta despre programul nostru“, a spus Mikael Sala, consilier economic al lui Le Pen. Sondajele de opinie arată că Le Pen va pierde alegerile în turul doi, dar guvernele şi companiile par să ia înserios posibiliatea ca Le Pen să câştige.

Însă nu Le Pen reprezintă cel mai mare risc pentru companiile europene, ci Brexitul, sugerează un sondaj efectuat de UBS. La sondaj au participat 600 de companii, iar 28% dintre acestea au spus că Brexitul va avea în cele din urmă efecte negative asupra afacerilor lor. Marea Britanie este aşteptată să înceapă procesul de îndepărtare de UE la sfâşitul acestei luni. Analiza a găsit că la opt luni după referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE cele mai multe dintre companii ar aştepta între şase săptămâni şi un an înainte de a decide asupra planurilor de investiţii din Marea Britanie.

Dereglementarea în sistemul financiar al SUA ar pune multe bănci europene în poziţie de inferioritate faţa de cele americane. Apoi, băncile din UE ar putea ajunge în faţa unor riscuri tot mai mari din cauza unor credite neperformante de 1.000 de miliarde de euro când BCE va începe să reducă din programul de stimulare, a aflat Reuters din documente interne ale UE. Băncile europene au rămas impovărate cu credite toxice după criza financiară globală din 2008, când companiile şi gospodăriile au început să aibă probleme cu rambursarea datoriilor.

În timp ce problema este mai acută în ţări precum Grecia şi Italia, care au trecut prin crize prelungite, situaţia are o „dimensiune europeană“ cu efecte de contaminare posibile, se arată în analiza citată. 

Iar riscurile pe care le presupun creditele neperformante pentru întregul sistem bancar al UE pot creşte „dacă condiţiile monetare devin mai stricte“.

Dinspre Turcia vin alte riscuri pentru Europa. Agenţia de evaluare financiară Moody's a înrăutăţit zilele trecute perspectiva ratingului suveran al Turciei la „negativă“ din cauza creşterii  pericolelor care planează asupra profilului de credit al ţării în ultimele luni.

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că îşi va scoate ţara din înţelegerea pe care o are cu UE pentru stăvilirea valurilor de imigranţi care încearcă să intre în Europa.

Criza imigranţilor dă deja forţă nouă partidelor populiste din UE. Decizia Moody's arată că situaţia financiară din Turcia se deteriorează. Iar pe măsură ce condiţiile se înrăutăţesc, este foarte probabil ca Erdogan să adopte o retorică din ce în ce mai ostilă la adresa UE.

„Mediul politic tensionat“ de după lovitura de stat eşuată din 15 iulie 2016 „a persistat mai mult timp decât ne-am aşteptat“ şi a „subminat capacitatea administrativă a ţării şi a erodat încrederea sectorului privat“, arată Moody's.