O problemă fără ieşire. Tot deficitul bugetar finanţează un singur lucru: golurile din sistemul public de pensii

Deficitul fondului public de pensii a atins în 2016 pragul de 21 de miliarde de lei, echivalentul a 2,7% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, în perioada de după revoluţie. Anul acesta, deficitul fondului public de pensii va avansa cu cel puţin şapte miliarde de lei, până spre 28 de miliarde de lei, echivalentul a 3,5% din PIB. Practic, deficitul fondului de pensii este, de câţiva ani, mai mare decât deficitul bugetar, ceea ce înseamnă că orice adâncire a datoriei publice nu finan­ţează proiecte de investiţii, ci sistemul de pensii.

Reprezentanţii FMI aflaţi la Bucureşti au avansat săptămâna trecută ca soluţie pentru menţinerea bugetului în limita deficitului bugetar de 3% din PIB amânarea majorării punc­tului de pensie, prevăzută pentru 1 iulie, care ar urma să coste bugetul 2,6 miliarde de lei, potrivit calculelor Consiliului Fiscal.

Însă deficitul de pensii se majorează anul acesta cu cel puţin şapte miliarde de lei, ca urmare a mai multor decizii anunţate în campania electorală şi preluate în programul de guvernare: de la 1 ianuarie pensiile au crescut cu 5,2% (efort financiar de 3 mld. lei), de la 1 martie pensia minimă a crescut la 520 de lei (efort bugetar de un miliard de lei), iar, de la 1 iulie punctul de pensie ar urma să crească la 1.000 de lei (efort bugetar de 2,6 mld. lei, după calculele Consiliului Fiscal).

De asemenea, de la 1 februarie a fost eliminat impozitul pentru pensiile între 1.050 de lei şi 2.000 de lei, cu un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei, după calculele aceluiaşi consiliu.

Prin urmare, în 2017 deficitul fondului de pensii va ajunge la cel puţin 28 de miliarde lei, reprezentând 3,5% din PIB, adică cu mult peste deficitul bugetar prevăzut la 2,96% din PIB, pe cash (24,1 mld. lei).

„O treime din cheltuielile bugetului de pensii sunt finanţate din bugetul de stat. Altfel spus, ne împrumutăm ca să plătim pensii pentru că, în felul în care este astăzi imaginat, sistemul nu poate fi susţinut. Oricât de cinic ar suna, luăm astăzi de la copii şi nepoţi (prin îndatorarea ţării – n. red.) ca să plătim pensii mai mari. Este un transfer de bunăstare de la generaţiile viitoare la cea curentă”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.

Sunt multe cauze ale acestei situaţii, spune economistul. Prima dintre ele: în România sunt prea puţini contribuabili la sistemul de pensii; sunt prea multe categorii care plătesc mai puţin la pensii (cei în regim PFA, de exemplu), iar reintroducerea pensiilor speciale, care nu se bazează pe contribuţii, majorează deficitul.

Dintr-o populaţie ocupată de peste 9 milioane de persoane, salariaţii – adică angajaţi care plătesc contribuţii standard de pensii - sunt la jumătate. Sunt 380.000 de PFA, PFI sau întreprinderi individuale, cu un regim fiscal mai relaxat, ceea ce înseamnă bani mai puţini la fondul de pensii. Mai sunt şi pensiile speciale, reintroduse din 2015 încoace, unde veniturile sunt de câteva ori mai mari faţă de pensiile medii din sistemul public de pensii (sub 1.000 de lei), deşi nu există contribuţie la pensii.

„Contribuţia pensiilor speciale la sistem nu mai există nici măcar teoretic. Contributivitatea, singurul mecanism corect de stabilire a unor astfel de venituri, nu funcţionează aici, dar pensiile sunt extrem de mari, ceea ce este complet neechitabil pentru cei care au contribuit, dar care au pensii la limită”, comentează Ionuţ Dumitru.

În criză, pensiile speciale au fost introduse în sistemul public de pensii, ca şi cum beneficiarii ar fi contribuit, deşi nu au făcut-o. Exista, astfel, măcar un control al lor.

Din 2015 încoace, Parlamentul a reintrodus pensiile speciale, în primul rând pentru parlamentari, apoi pentru foşti poliţişti, militari, angajaţi din serviciile secrete şi alte categorii – fără principiul con­tributivităţii -, aceste pensii fiind acum plătite de instituţiile de resort cu bani de la buget.

Ministerul de Interne a plă­tit anul trecut pensii speciale de 2,4 mi­liarde de lei, Armata a plătit pensii de 2,9 miliarde de lei, iar SRI de 500 mil. lei.

Acestea se adaugă altor 52,4 de mi­liarde de lei cheltuieli din sistemul pu­blic de pensii, din contribuţii şi din sub­venţii de stat. În total, statul a plătit în 2016 pensii de 58 de miliarde de lei, cu 4 miliarde de lei peste nivelul din 2016.

Din cheltuielile de 58 de miliarde de lei, subvenţiile din bugetul de stat au fost de 21 de miliarde de lei, adică 36% din întreg fondul de pensii (2,7% din PIB).

Deficitul la bugetul public de pensii va atinge, dacă nimic nu se schimbă, 28 de miliarde de lei, adică 3,5% din PIB, la un PIB estimat de 815 miliarde de lei.

„Situaţia pensiilor este cea mai ma­re problemă cu care se confruntă bu­ge­tul pe termen lung”, afirmă Ionuţ Dumitru.