Cele mai importante bănci centrale păşesc în direcţii opuse: dobânzile la dolar cresc, dar la euro şansele sunt mai reduse

În timp ce în SUA dobânzile ar putea creşte mai rapid decât s-a anticipat, banca centrală americană (Fed) anunţând că va începe să-şi restrângă bilanţul, în Europa şansele ca dobânzile să crească sunt reduse, şeful Băncii Centrale Europene Mario Draghi încercând să risipească zvonurile privitoare la o eventuală majorare în toamnă.

Bilanţul Fed a crescut de la aproximativ 1.000 miliarde de dolari înainte de criză la 4.500 miliarde dolari în prezent, în condiţiile în care banca centrală americană a achiziţionat titluri de trezorerie şi credite ipotecare pentru a susţine economia şi a menţine dobânzile scăzute, potrivit CNBC.

Fed intenţionează să majoreze dobânzile într-un ritm gradual şi constant, două astfel de majorări urmând a avea loc în acest an. Banca a anunţat că membrii boardului său ar dori să înceapă o restrângere a bilanţului către sfârşitul acestui an, cu câteva luni mai devreme decât anticipaseră unii participanţi de pe piaţă, iar efectul ar fi o majorare a dobânzilor pentru credite ipotecare şi alte tipuri de credite.

„Dacă vor veni date pozitive, iar lucrurile vor merge bine, şi vom avea un plan privitor la taxe, atunci dobânzile vor avansa mai rapid decât ar fi făcut-o în mod obişnuit, odată cu reducerea bilanţului“, spune Jim Caron, de la Morgan Stanley Investment Management.

Acesta arată că atunci când Fed nu va mai înlocui titlurile care ajung la maturitate, efectul va fi echivalent cu retragerea unei părţi din politica monetară relaxată a băncii.

Mark Cabana, de la Bank of America Merrill Lynch, spune că reducerea bilanţului ar putea afecta dobânzile în mai multe feluri. Mai întâi, dacă Fed nu mai cumpără titluri ipotecare, dobânzile acestora ar putea creşte pentru că va dispărea un cumpărător important, constant, de pe piaţă. În al doilea rând, dobânzile titlurilor de trezorerie ar putea creşte dacă Fed nu le va mai înlocui în portofoliul său, iar acest lucru ar putea afecta dobânzile creditelor ipotecare şi ale altor credite.

În Europa însă preşedintele BCE Mario Draghi a decis să pună capăt speculaţiilor că banca centrală va renunţa la experimentul său cu dobânzi negative înainte de sfârşitul acestui an, dezamăgindu-i pe bancheri, ale căror profituri sunt erodate de politica băncii, relatează Financial Times.

Draghi a arătat că până acum efectele negative ale acestei politicii au fost „limitate“. În ultimele săptămâni au existat speculaţii în creştere că BCE va renunţa la angajamentul de menţinere a dobânzilor la nivelurile actuale până la sfârşitul programului său de achiziţii de obligaţiuni (QE). QE ar urma să continue cel puţin până la sfârşitul anului 2017.

Consiliul guvernator al BCE a anunţat că va menţine toate ratele dobânzii la minimele record actuale cel puţin până la încheierea programului QE. Potrivit declaraţiilor recente, consiliul se aşteaptă ca dobânzile să „rămână la actualele niveluri sau la niveluri mai scăzute pentru o perioadă prelungită de timp“.

Întrebat la începutul lunii dacă BCE ar putea majora dobânzile înaintea de încheierea QE, Draghi nu a oferit un răspuns clar, alimentând aşteptări privitoare la o majorare în toamnă.

În timp ce unii membrii ai BCE insistă că boardul băncii ar prefera menţinerea dobânzilor neschimbate până la sfârşitul QE, unul dintre cei mai apropiaţi oficiali ai băncii de preşedinte, Benoit Coeure, a menţionat posibilitatea renunţării la dobânzile negative înaintea de încheierea programului QE.

Nici Banca Angliei nu intenţionează să majoreze dobânzile în scurt timp în condiţiile în care presiunile asupra finanţelor consumatorilor se intensifică, iar creşterea inflaţiei pare doar una temporară, potrivit Financial Times.

Perspectiva inflaţiei depinde de cât de rapid şI în ce măsură retailerii trec costurile în creştere ale bunurilor importate asupra consumatorilor şI de posibilitatea ca salariile să urmeze preţurile în sus.

Salariile nu dau semn de creştere, încă, potrivit lui Gertjan Vlieghe, membru extern al boardului Băncii Angliei.

Din cauza presiunilor exercitate asupra veniturilor gospodăriilor, familiile reacţionează deja prin încetinirea ritmului de consum.

 „Având în vedere impactul asupra veniturilor reale al unei combinaţii între o creştere salarială redusă şi o inflaţie în creştere, cred că încetinirea consumului s-ar putea accentua“, a declarat Vlieghe.

Pentru că nu ar putea contracara uşor o încetinire pronunţată dacă ar majora dobânzile prematur, banca centrală ar trebui să adopte „o strategie prudentă în ceea ce priveşte dobânzile, a adăugat oficialul Băncii Angliei.