Ministrul finanţelor: Am emoţii în legătură cu veniturile din fondurile UE. Sunt în joc 22 de miliarde de lei

Autor: Iulian Anghel 07.04.2017

Viorel Ştefan, ministrul finanţelor, spune că este optimist în ceea ce priveşte încasările la buget şi menţinerea în ţinta de deficit. Singurele emoţii pe care le are sunt, afirmă el, cele ce privesc absorbţia fondurilor UE, miza fiind 22 de miliarde de lei.

„Singurele emoţii le am la capitolul absorbţie fonduri europene. Vorbim despre 22 de miliarde de lei. Am preluat un sistem de gestiune defect. Abia spre jumătatea anului putem acredita sistemul informatic de decont cu Comisia Europeană. Însă, în buget, am prevăzut banii necesari astfel încât să nu se blocheze proiectele cu finanţare europeană. De asemenea, există o facilitate de un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii, ca să se poată aplica pentru finanţare UE, să se poată contracta sumele pentru cofinanţare, facilitate care se adresează în special Ministerului Trans­porturilor. 

La Agenţiile pentru Dezvoltare Regională trebuia semnate din ianuarie contractele, dar nu au avut suficienţi experţi evaluatori. Lipsa de capacitate administrativă şi întârzierile în ceea ce priveşte acreditările autorităţilor de mana­gement sunt principalele probleme”, a spus ieri Ştefan, într-un interviu pentru Mediafax.

Altfel spus: guvernul nu se teme de o cădere de încasări din obligaţiile fiscale, ci de nerealizarea veniturilor programate din fonduri UE – 10 miliarde de lei în 2017 (cele 22 de miliarde de lei de care vorbeşte ministrul privesc inclusiv subvenţiile pentru agricultură şi fondurile de dezvoltare rurală, care sunt absorbite relativ uşor).

Ministrul mai spune, în interviul citat, că între prognoza de deficit a Comisiei Europene şi cea a guvernului, este o diferenţă de doar 0,6 puncte, 7 miliarde de lei, adică cât înseamnă eliminarea taxei pe stâlp, a accizei de şapte eurocenţi şi a punctului de TVA (scăderea de la 20% la 19%). Din spusele ministrului răzbate regretul că aceste măsuri nu au putut fi amânate, cum a dorit guvernul. Dar nici PSD, partidul de guvernământ, nu a cerut acest lucru în timpul campaniei electorale, când chiar se putea decide amânarea. Dacă aceste măsuri ar fi fost prorogate, bugetul ar fi putut fi acum mai relaxat, dar nu e.

ANAF a anunţat recent că a strâns la buget, în primul trimestru, venituri bugetare de 50,4 miliarde de lei, în creştere cu 1,3% faţă de perioada similară a lui 2016 (un plus de 631 de milioane de lei). Dar, ca bugetul să fie în complet în acord cu proiecţiile, veniturile trebuie să crească cu 14% faţă de 2016, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei. Acest plus de venituri este de sub un miliard de lei în primul trimestru. Prin urmare, chiar dacă bugetul este pe excedent la început de an, acest lucru este nesemnificativ pentru întreg anul, pentru că excedentul este construit pe tăieri de cheltuieli de la investiţii, nu pe venituri peste cheltuielile angajate.

Şi, lucrul de care se teme ministrul – nerealizarea de venituri din fonduri UE – este o realitate în prima parte a anului, pentru că România nici nu are măcar acreditate instituţiile prin intermediul cărora să ceară să i se ramburseze banii cheltuiţi în programe derulate cu fonduri UE.

Faţă de creşterea prognozată de venituri, de 14% în acest an, ministrul o ţine pe a lui: nu este o prognoză exagerată.

„Nu, dimpotrivă. Proiecţia pe venituri este foarte prudentă. Nici Comisia Europeană nu a criticat acest aspect. Algoritmul matematic este acelaşi cu cel al Comisiei. Singurele emoţii le am la capitolul absorbţie fonduri europene.”

Ministrul spune că pe programele UE nu vor fi tăiaţi bani, dacă nu vin banii de la UE: „În buget am prevăzut banii necesari astfel încât să nu se blocheze proiectele cu finanţare europeană”. 

Dar, în primele două luni din an, bugetul a cheltuit în proiecte cu fonduri UE doar 300 mil. lei, faţă de 2 miliarde de lei în primele două luni din 2016.

Potrivit ministrului, lipsa de capacitate administrativă şi întârzierile în ceea ce priveşte acreditările autorităţilor de mana­gement sunt principalele probleme.

Întrebat, în interviul citat, de ce România nu reuşeşte să construiască autostrăzi din fonduri UE, Ştefan răspunde: „Cred că este vorba despre birocraţie excesivă generată la nivel naţional şi nu cerută de Comisie, frică, comoditate, neasumarea răspunderii.“

Pot să vă spun că se lucrează pe procedurile de achiziţie publică pentru simplificarea acestora şi eliminarea blocajelor. Este vorba despre contestarea în instanţă a atribuirii contractelor publice, care blochează ani de zile proiectele. Cei nemulţumiţi pot depune contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). Consiliul dă un răspuns, se poate semna contractul, iar cei nemulţumiţi de soluţia CNSC se pot adresa ulterior instanţei şi pot solicita şi despăgubiri”.