EY: Facilităţile fiscale în cercetare şi dezvoltare contribuie la menţinerea în ţară a profesioniştilor

Firmele care realizează activităţi în domeniul dezvoltării şi cercetării beneficiază de o serie de facilităţi fiscale care au intrat în vigoare încă de anul trecut, iar multinaţionalele sunt primele care aplică pentru a primi aceste beneficii, potrivit reprezentanţilor EY România, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa locală, specializat în audit şi consultanţă.

„Din experienţa noastră, multina­ţionalele aplică primele pentru că este nevoie de muncă suplimentară să poţi să aplici şi firmele româneşti îşi pot permite să facă acest lucru numai de la un anumit nivel în sus“, a spus Gabriel Sincu, director executiv, departamentul de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.

Sectorul IT beneficiază de facilităţi fiscale, însă pentru a le primi, o companie din sectorul de profil  trebuie să realizeze un produs care să fie comercializat. Noutatea pe care o aduc facilităţile fiscale pentru companiile care activează în cercetare şi dezvoltare este că pot solicita scutirea de la plata impozitului pe venit a angajaţilor chiar dacă nu au finalizat proiectul propus, a explicat Claudia Sofianu, partener, liderul diviziei de impozit pe venit şi contribuţii sociale în cadrul EY România.

„Mă surprinde ideea că nu ar fi funcţională această facilitate fiscală pentru că noi avem clienţi companii mari care fac acest lucru cu succes şi la scară mare. Există iniţiativă în această zonă. Dacă nu o să existe interes în susţinerea acestei iniţiative pe termen foarte lung, nu se vor vedea rezultatele“, a mai spus Claudia Sofianu.

Aceasta a mai precizat că România este un „hub“ în domeniul cercetării şi dezvoltării, iar facilităţile fiscale pot contribui la menţinerea în ţară a oamenilor capabili, în contextul în care România s-a confruntat în ultimii ani cu fenomenul exodului creierelor în mai multe domenii importante.

În ceea ce priveşte sectoarele în care se poate observa o rată mare de activitate în domeniul cercetării şi dezvoltării, printre acestea se numără industria automotive, energia sau industria farma.

O altă măsură este deducerea fiscală suplimentară de 50% din valoarea cheltuielilor cu cercetarea şi dez­voltarea, care exista în legislaţie, însă doar din a doua jumătate a anului trecut a putut fi aplicată.

„Statul mă lasă să deduc atunci când fac calculul pentru impozitul pe profit datorat în anul respectiv încă jumătate din cheltuiala respectivă, deci câştig încă 8% din valoarea cheltuielii din impozit pe care nu-l plătesc la stat, este un avantaj de care firma beneficiază direct în anul respectiv“, a spus Gabriel Sincu.

Acesta a vorbit despre o comisie tehnică înfiinţată în cadrul Ministerului Economiei care ar valida dacă un proiect de cercetare se califică sau nu pentru a primi facilitate de deducere fiscală, însă a precizat că această comisie nu există încă.

Cea mai recentă măsură de facilitate fiscală prevede că o companie care realizează exclusiv activitate de cercetare şi dezvoltare poate fi scutită de la plata impozitului pe profit pentru 10 ani. Această măsură a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta, iar state din regiune precum Ungaria, Cehia sau Polonia au implementat deja această măsură.

„Există facilitate în Ungaria şi Cehia chiar în această formă, scutire pe 10 ani, la cehi este vorba de centre de R&D şi scutire pe impozit, la unguri modul în care este definit nu este chiar scutire, este vorba de un credit fiscal pe 10 ani de 80% din impozit“, a spus Miruna Enache, partener, departamentul de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.