România ca paradox: Raportat la PIB, are cele mai mari cheltuieli de „investiţii“ din UE, dar cea mai slabă infrastructură

Autor: Iulian Anghel 01.05.2017

Ion Lixandru, CEO al Romtrailer, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România: „Avem nevoie de un proiect de ţară pe infrastructură. Banii trebuie să meargă în 2-3 proiecte, nu în 6.000“.



Niciun kilometru de autos­tradă nu a fost inaugurat a­nul trecut, dar „inves­ti­ţiile“ au înghiţit 6,5 mld. euro, cât costul a pes­te 1.000 km de autostradă la cel mai înalt stan­dard de cost aprobat de guvern, de 6 mil. euro/km.

Şase mii de proiecte de investiţii, în diferite stade de execuţie, aşteaptă „bani“. Şi li s-a dat bani, în ultimii ani, cu zecile de miliardele de lei. În ultimii cinci ani (2012 – 2016), investiţiile publice au înghiţit 135 de miliarde de lei (30 de mili­arde de euro), dar ei nu se văd aproape nicăieri: în perioada amintită, în folosinţă au fost daţi doar 200 km de autostradă.

În 27 de ani de la căderea comunis­mului, România a construit 500 de km de autostradă. Preşedintele Klaus Iohannis constata, marţi, amar: „Guvernările trec, dar problema infrastructurii rămâne în ciuda faptului că nu banii sunt problema“.

 

Care este atunci problema, dacă nu banii?

„Problema este că sunt în derulare 6.000 de proiecte «de investiţii» şi toate, evident, mănâncă bani. Nu gestionăm două-trei proiecte mari, iar banii sunt împărţiţi în mii de locuri. În ultima vreme, primăriile pot să se împrumute pentru orice pentru «investiţii». Presa e plină: «A fost inaugurată cea mai frumoasă fântână cântătoare, de 1,3 milioane de euro». Iată unde se duc banii, pentru că şi fântâna cântătoare este tot investiţie! Ceea ce cerem noi este să vedem proiectele esenţiale la start, să vedem bugetele şi finalul execuţiei, să vedem autostrada care trece munţii şi pe cea care leagă Moldova de ţară, nu fântâni cântătoare. Avem nevoie de un proiect de ţară pe infrastructură. Banii trebuie să meargă în 2-3 proiecte, nu în 6.000“, spune Ion Lixandru, CEO al Romtrailer, vicepre­şe­dinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România.

România este în faţa unui aparent paradox: când văd cum se umflă promi­siunile în campaniile electorale, econo­miştii acuză că vor fi tăiate din investiţii pentru a satisface cheltuielile sociale. Însă datele statistice arată că România este una dintre ţările Uniunii care au cheltuit în ultimul deceniu cel mai mult, ca procent din PIB, pentru „investiţii“. Este adevărat că PIB-ul României de 169 de miliarde de euro este unul modest, dar este peste cel al Ungariei sau al Bulgariei. Iar Ungaria şi Bulgaria au autostrăzi mai multe şi mai bune ca România.

Ultimul raport de ţară al Comisiei Europene comentează că infrastructura România este un factor-cheie de limitare a competitivităţii ţării. Investiţiile ar trebui să stimuleze creşterea pe termen lung şi procesul de reducere a decalajelor faţă de UE, dar slaba calitate a infrastructurii este un factor în plus în calea acestei încercări.

„România are cea mai ridicată rată a investiţiilor publice în UE în ultimul deceniu“, arată sursa citată, dar ţara se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte percepţia despre starea infrastructurii. În Indexul Global al Competitivităţii elaborat de World Economic Forum (2016-2017) şi citat de Comisie, România ocupă locul 128 (din 138 de ţări) la calitatea drumurilor şi locul 79 la calitatea infrastructurii feroviare.

„Întrebarea este câte dintre miliardele de lei pregătite anual pentru investiţii sunt alocate pentru chestiuni nesemnificative. Iar când sunt alocate pentru investiţii în infrastructură, cum sunt: în România autostrăzile sunt făcute de parcă a stropit unul cu bidineaua!“, comentează Mihai Marcu, acţionarul principal al MedLife, membru în boardul Romanian Business Leaders, o fundaţie a antreprenorilor şi profesioniştilor români care cere guvernului „un proiect de ţară pe infrastructură“.

Doar în acest an Tranporturile au un buget de 13,7 mld. lei - 3 miliarde de euro - echivalent a 500 km de autostradă construiţi la cel mai înalt standard de cost aprobat în guvernarea Boc, de 6 mil. euro/km (autostradă la munte). Nu toţi aceşti bani vor merge în autostrăzi, e ade­vărat. Dar bugetul stabileşte că 7,4 mld. lei (1,6 mld. euro), echivalent a 260 km de autostradă construiţi în condi­ţiile amintite, merg anul acesta în proiecte de investiţii cofinanţate din fonduri UE.

„Au mers în infrastructură bani şi în anii din urmă, mulţi bani, dar haide să vedem şi cum au mers. Să luăm un exemplu: s-a construit autostrada Bucureşti - Ploieşti, care a costat 670 de milioane de euro şi care este cu 18 km mai lungă decât DN1, dar are doar 7% din trafic. Autostrada a ieşit din garanţie însă nici acum nu e legată de Bucureşti şi toată zona de vest a Capitalei este blocată. Iată ce investiţie majoră! S-au dat bani pe bucăţele de drumuri care nu sunt legate între ele. Dar pe hârtie investiţia s-a făcut şi este mare. Este nevoie de un proiect de ţară pe infrastructură care să presupună că încheiem ce s-a început, apoi punem la punct şi începem două-trei proiecte mari. O autostradă care să străbată munţii. Una care să lege Moldova de vestul ţării, esenţială pentru estul României. Nu-mi trebuie acum autostrada Târgu-Mureş Braşov, care nu va avea trafic, ci una care să lege Moldova de vest“, comentează Ion Lixandru.

Potrivit lui Dragoş Roşca, preşedinte al companiei de administrare a investiţiilor Delta Asset Invest, investiţiile nu se văd şi sunt haotice pentru că nu există un fir roşu de la un buget la altul: „Nu se bugetează multianual. De aceea proiectele majore nu continuă susţinut şi ne alegem din investiţii cu «fântâni cântătoare»“.