VIDEO ZF Live. Horia Braun, economistul-şef al BCR: „Nu ne aşteptam la un salt atât de spectaculos al economiei în T1. Dacă datele se confirmă, mergem pe o creştere de 4,6-5% în acest an“
„Ne aşteptam ca economia să meargă în continuare într-un ritm alert, dar comparativ cu ultimul trimestru din 2016 şi, ţinând cont de faptul că începutul anului a fost mai greoi, mai ales pe zona de vânzări cu amănuntul, nu ne aşteptam la un salt atât de spectaculos în primul trimestru. Înaintea de publicarea datelor, noi aveam o estimare de creştere de 4,7%“, spune Horia Braun, economistul-şef al BCR, cea mai mare bancă din România, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, o evoluţie neaşteptată, care ridică semne de întrebare în rândul analiştilor economici. După România, cele mai mari creşteri ale PIB-ului în primul trimestru au fost în Polonia şi în Lituania, unde economiile au avut un avans de 4,1% în T1 2017 faţă de T1 2016.
Horia Braun estimează că dacă va exista o confirmare privind rata de creştere economică de 5,7% din primul trimestru şi o confirmare pentru datele lunare din martie, creşterea economică de anul acesta va fi cuprinsă între 4,6 şi 5%.
„Este de menţionat că avântul puternic pe care l-am văzut pe datele lunare a fost în special în luna martie şi aici vorbim tot de date provizorii. Dacă acestea se revizuiesc, atunci se revizuieşte şi PIB-ul pe primul trimestru. Dacă vom avea o confirmare privind rata de creştere economică de 5,7% din primul trimestru şi o confirmare pentru datele lunare din martie, estimez că vom avea o creştere economică de 4,6 - 5% anul acesta.“
Din punctul de vedere al economistului-şef al BCR, avansul înregistrat în primul trimestru a fost generat de creşterea serviciilor, care au continuat să fie motorul principal al creşterii aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut. „Aici menţionez consumul, dar şi serviciile pentru întreprinderi care au avut o evoluţie bună. Serviciile către firme au avut o creştere accelerată, de două cifre. Faţă de anul trecut, industria a accelerat. A avut loc o revenire a industriei prelucrătoare peste care a venit cu o mică contribuţie şi producţia de energie.“
Horia Braun apreciază că foarte mult în rezultatul pozitiv înregistrat în primul trimestru a contat şi faptul că exporturile au avut un ritm accelerat.
„Europa fiind principala piaţă de export-import a României, a contat foarte mult în acest aspect. Exporturile merg bine şi aici cererea externă are un rol destul de important. Vedem tendinţe de genul acesta şi la ţările din jurul nostru. Nu doar România a înregistrat surprize pozitive la datele PIB, ci şi Ungaria, de exemplu, unde creşterea a fost de 3,9%.“
În opinia economistului-şef al BCR, vulnerabilitatea în viitor o reprezintă deteriorarea deficitului de cont curent, care, dacă se deteriorează în ritmul în care o face acum, va fi dificil de finanţat.
„Acum există condiţii extrem de favorabile. Avem creştere economică în accelerare în zona euro pentru partenerii noştri comerciali, avem costuri de finanţare minime istorice, există lichiditate în piaţă care caută randamente. Contextul acesta este foarte favorabil acum, dar dacă într-un an-doi aceste condiţii nu vor mai fi atât de favorabile, atunci economia nu va mai avea un fundament atât de solid. Mare parte din avântul consumului se duce către importuri. Vedem deja o lărgire a deficitului de cont curent. Deocamdată este finanţabil, dar dacă se deteriorează în ritmul în care o face acum, în viitor va fi mai dificil de finanţat.“
Horia Braun mai adaugă faptul că apariţia într-un interval scurt de timp a unei conjuncturi externe total nefavorabile ar lua România prin surprindere prin politicile pe care le aplică.
„În momentul de faţă sunt politici prociclice şi s-ar putea să fim destul de descoperiţi în ajustări. Ar trebui să derulăm investiţii publice pentru a avea de unde să compensăm în cazul unui scenariu nefavorabil extern. „
Referindu-se la creşterile salariale anunţate în sectorul public, Horia Braun spune că acestea vor avea cu siguranţă un impact asupra întregii economii.
„Mare parte din impulsul pe care îl vedem în creşterea economică este dată de creşterea venitului disponibil, legat evident de creşterile salariale. Anul acesta avem probabil un impuls fiscal de un punct procentual din PIB. Întrebarea care se pune pentru 2018 şi mai încolo, unde avem o vizibilitate destul de scăzută în momentul de faţă, este cât vor creşte salariile în sectorul public, cât loc mai este din punct de vedere a anvelopei bugetare pentru a avea o relaxare fiscală. Eu cred că nu mai este loc. Legea salarizării unice dacă va duce la o creştere semnificativă a salariilor în sectorul public ar trebui să fie compensată prin alte măsuri de ajustare.“
În privinţa evoluţiei dobânzilor din acest an, Horia Braun menţionează că dacă BNR va îngusta coridorul în jurul dobânzii de referinţă, dobânzile de pe piaţa monetară ar putea creşte.
„BNR a anunţat recent ca primă măsură de politică monetară o îngustare a coridorului în jurul dobânzii-cheie. Puţină lume înţelege ce înseamnă acest lucru, dar are impact direct asupra dobânzilor de pe piaţa monetară. Dacă s-ar îngusta cu 0,5 puncte procentuale, automat dobânzile de pe pieţele monetare ar trebui să crească cu 0,5 puncte procentuale. Mai concret, ROBOR la trei luni care acum este la 0,87%, ar putea să închidă anul la peste 1%.“
Referindu-se la evoluţia cursului, economistul-şef al BCR menţionează că acest lucru este dificil de prognozat, fiind influenţată foarte mult de condiţiile externe.
„Deocamdată vedem o stabilitate a cursului monedei naţionale, dar dacă punem în context cu ţările din regiune, acolo vedem o presiune de apreciere pe moneda respectivă, în special în Polonia.“