Efectul Dieselgate: se apropie momentul când producătorii auto şi guvernele vor răspunde pentru înşelarea publicului

Autor: Bogdan Cojocaru 18.05.2017
Investigaţia lansată de procurorii germani asupra CEO-ului VW Matthias Müller pentru manipularea acţiunilor companiei înainte de izbucnirea scandalului Dieselgate şi acuzaţiile aduse de Comisia Europeană Italiei că a ştiut dar a trecut cu vederea că anumite maşini Fiat sunt dotate cu dispozitive care păcălesc testele de poluare dau noi dimensiuni celei mai ample campanii de responsabilizare a industriei auto europene.

Volkswagen, Daimler, Renault, Fiat, Peugeot, Germania, Italia şi alte şase state membre ale UE se confruntă cu acuzaţii sau cu atacuri în justiţie pentru că sunt responsabile sau complice la încălcarea legii şi la minţirea publicului şi în legătură cu cât de poluante sunt unele dintre maşinile produse de companiile europene. Interesant este că şi principala autoritate acuzatoare, CE, este la rândul ei acuzată că s-a mişcat prea greu şi ineficient în scandalul Diesel­gate, care a pornit de la descoperirea că VW a dotat anumite motoare cu dispozitive care păcălesc testele de poluare. Compania germană a recunoscut acest lucru.

De ce executivii şi companiile lor merg pe linia îngustă dintre lege şi fărădelege şi chiar trec de ea atunci când cred că nu sunt văzuţi are de-a face cu faptul că rolul unei companii este să aducă profit acţionarilor, iar când nu aduce, şefii sunt înlocuiţi. De asemenea, de ce guverne politice sau autorităţi tolereză sau ascund fărădelegile companiilor mari are de-a face cu faptul că aceste companii aduc venituri la buget şi, mai important, asigură locuri de muncă şi salarii - subiecte delicate pentru orice politician.

Procurorii germani au confirmat ieri că îl investighează pe Müller alături de preşedintele boardului de supraveghere Hans Dieter Pötsch şi de fostul CEO Martin Winterkorn sub suspiciunea că ştiau de scandal înainte ca acesta să devină public şi că nu au informat acţionarii Porsche SE mai devreme, scrie Handelsblatt. Cei trei bărbaţi au fost membri în boardul Porsche SE, holdingul controlat de familiile Porsche şi Piëch, care deţine 52,2% din VW Group. Müller reuşise până acum să evite legăturile cu scandalul Dieselgate.

„Companiile tranzacţionate public au obligaţia de a publica imediat informaţiile care pot avea efecte semnificative asupra cotaţiilor de pe burse“, se arată într-un comunicat al procurorilor nemţi.

Legat de Dieselgate, în decembrie anul trecut CE a deschis cazuri de infringement contra Germaniei, Cehiei, Greciei, Lituaniei, Luxemburgului, Spaniei şi Marii Britanii sub acuzaţia că au încălcat legislaţia europeană refuzând să sancţioneze VW sau alte companii delincvente sau că nu au depus destule eforturi pentru a împiedica VW să încalce regulile, notează Euractiv.

O anchetă a Parlamentului European privind scandalul Dieselgate a găsit că CE a ignorat la rândul ei dovezi că producătorii auto înşală în testele de poluare, potrivit The Guardian. Dovezile i le-a adus propriul Centru Comun de Cercetare, dar Comisia le-a ignorat pentru a „evita împovărarea industriei auto“.

Ieri, CE a lansat o procedură de infringement contra Italiei sub suspiciunea că a protejat Fiat-Chrysler, ascunzând faptul că maşinile diesel ale producă­torului auto sunt mai poluante decât acesta a lăsat să se înţeleagă. Comisia caută să determine dacă Fiat-Chrysler a folosit dispozitive care să-i permită să manipuleze testele de poluare în procesul de omo­logare a motoarelor.

După o anchetă vizând Re­nault, în februarie şi autorităţile fraceze şi-au exprimat îndoielile că Fiat respectă regulile. PSA este sub procedură judiciară din aprilie pentru motive similare.

Renault, deţinut parţial de guvernul francez, este acuzat că a înşelat în testele de poluare privind motoarele diesel şi pe benzină timp de peste 25 de ani. Managementul de top ar fi avut cunoştinţă de acest lucru.

Modelul Renault Clio, dar şi Fiat 500 sunt clar în colimatorul autorităţilor franceze pentru că au avut cele mai slabe rezultate în noile teste, scrie Caradisiac. La Renault, emisiile ar fi şi de zece ori mai mari decât limitele admise. 

În ceea ce priveşte Germania, cea mai puternică ţară din UE, CE acuză guvernul de la Berlin că preferă să protejeze industria auto în dauna sănătăţii populaţiei, potrivit Irish Times.

Aceasta pentru că Berlinul blochează eforturile Bruxellesului de a implementa teste mai dure de poluare. CE spera ca până în mai să reuşească să ajungă la un acord cu statele membre ale UE în privinţa aplicării acestor noi teste (în prezent testele se efectuează mai mult în condiţii de laborator, în mediu controlat, care nu reflectă condiţiile reale de drum). În loc să se folosească de Dieselgate ca de o oportunitate pentru a se despărţi de motoarele pe motorină, producătorii auto germani, spun oficialii UE, se agaţă de status quo-ul lor, cu ajutorul Berlinului, care blochează eforturile de reformă ale Comisiei.

CE vrea de la statele membre competenţe adiţionale: să supravegheze activitatea agenţiilor naţionale care testează maşinile şi să poată efectua verificări pe loc. O altă propunere a CE ar pune capăt practicii, inclusiv din Germania, ca activitatea agenţiilor de testare să fie finanţată de producătorii auto. Bruxellesul vrea ca aceste activităţi să fie finanţate din comisioane şi fonduri publice. Berlinul a respins aceste propuneri. Aceasta chiar şi în condiţiile în care testele Agenţiei de mediu din Germania arată că majoritatea motoarelor diesel, chiar şi cele Euro 6, sunt mult mai poluante decât spun producătorii.

Problema producătorilor este că nemţii par să nu mai prefere maşinile diesel. Iar unele oraşe, cum ar fi Stuttgart şi München, ar putea fi forţate prin hotărâri judecătoreşti să interzică circulaţia maşinilor pe motorină pentru reducerea poluării. Mai puţine maşini poluante vândute în Germania ar însemna, probabil, exporturi mai mari în alte ţări.