(P) Mihai Daraban: Bulgaria şi România ar putea acţiona concertat la nivel european în direcţia revitalizării strategiei Dunării

1.În contextul vizitei oficiale a Preşedintelui Bulgariei la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, consideraţi posibilă accelerarea cooperării economice pentru a crea o piaţă cu caracteristici culturale comune, balcanice, unde cele două ţări să poată să îşi folosească la maximum potenţialul economic?

*Interviu cu Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Sigur, vizita dlui. Preşedinte Rumen Radev vine ca o confirmare a totalei deschideri de cooperare între România şi Bulgaria. Potenţialul economic este mult subexploatat, de la infrastructură şi energie, la punerea în valoare a Dunării. Aş vrea să subliniez implicarea constantă a CCIR în promovarea mediului de afaceri şi dezvoltarea relaţiilor comerciale cu Bulgaria. Este a doua vizită la CCIR a unui preşedinte al Bulgariei în ultimii doi ani, după vizita oficială din 2015 a preşedintelui  Rosen Plevneliev.

Daca analizăm cifrele, observăm că cele două ţări au evoluat asemănător în ultimii 9 ani, cu o conectare mai bună spre Occident pe care o are România.

Potrivit datelor furnizate de Ambasada României în Bulgaria, în 2016 schimburile comerciale bilaterale s-au situat la 3,940 miliarde euro, în creştere faţă de 3,680 miliarde euro în 2015.

Există zone, precum agricultura şi turismul, în care se poate vorbi de pieţe complementare. Ca destinaţii turistice, de exemplu, pentru unele zone, România şi Bulgaria sunt promovate ca parte a aceluiaşi pachet de vacanţă.

Aşadar, dezvoltarea relaţiilor economice cu Bulgaria depinde în mare măsură de finalizarea proiectelor de infrastructură şi mă refer mai ales la cele două poduri peste Dunăre: Silistra-Călăraşi şi Nikopole-Turnu Măgurele, proiecte care sunt pe masa de lucru încă din 2015. De aceea, sunt ferm convins că noi putem să mai adăugăm câteva miliarde de euro la PIB-ul ţărilor noastre, prin modernizarea infrastructurii de transport care ne leagă.

2. La cât se ridică schimburile comerciale dintre România – Bulgaria şi care sunt domeniile predilecte de colaborare?

Conform datelor oferite de ONRC, în prezent pe teritoriul României activează un număr de 2293 companii cu capital bulgar. Bulgaria este în topul principalilor parteneri comerciali ai României. Principalele mărfuri exportate de România în Bulgaria sunt: produsele minerale – combustibili, metalele comune şi articolele din acestea, produsele industriei chimice, produsele alimentare, maşinile şi echipamentele electrice. Referitor la importurile României din Bulgaria, predomină următoarele produse: maşini, aparate şi echipamente electrice, metalele comune şi articolele metalice, produsele vegetale, produsele chimice şi produsele alimentare.

3. Ce instrumente europene stau la dispoziţia celor două ţări?

Dacă am lua, de exemplu, Programul de Cooperare Transfrontalieră între România si Bulgaria, el poate avea un impact semnificativ, prin dimensiunile sale. Programul, pe perioada 2014-2020, include şapte judeţe din România şi opt districte din Bulgaria. În primul rând, reprezintă o oportunitate pentru ocuparea forţei de muncă, fiind o alternativă pentru migraţia acesteia. Practic, românii ar avea de lucru în ţara lor.  Acest prim aspect duce la soluţionarea altor aspecte, cum ar fi combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale. În plus, programul susţine procesul creării unor comunităţi competitive şi sustenabile prin folosirea într-un mod eficient a resurselor, promovarea iniţiativelor profitabile şi a oportunităţilor oferite de Dunăre. Vreau să subliniez şi cu această ocazie importanţa revitalizării strategiei Dunării şi diversificarea utilizării fluviului în scopuri economice. Mii de locuri de muncă ar putea fi create, în pescuit, acvacultură şi în turism. Bulgaria şi România ar putea acţiona concertat la nivel european în această direcţie.

4. Atât România cât şi Bulgaria au traversat perioade de creşte economică. Putem face comparaţii?

Anul trecut, România a înregistrat în trimestrul al patrulea cea mai mare creştere economică, de 4,8%, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat, în cursul lunii februarie a.c. A doua mare creştere în termeni anuali a fost consemnată de Bulgaria, de 3,6%.

Un exemplu concret: România are circa 750 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria, la o suprafaţă de două ori mai mică şi o populaţie de trei ori mai mică, dispune de 780 de km, ceea ce aduce ţara vecină într-o poziţie favorabilă, anual fiind înregistrate de câteva ori mai multe cazări de turişti străini, decât la nord de Dunăre.

Pe de altă parte, România are rezultate notabile în zona industriei producătoare de maşini, iar uzina de la Mioveni reprezintă aproape două treimi din acest business. Cu o istorie de peste 80 de ani în industria auto, România este unul dintre cele mai importante centre din Europa Centrală şi de Est, fiind al zecelea producător de maşini din Uniunea Europeană.

De asemenea, în România se remarcă o dezvoltare foarte puternică a sectorului de software, de toate tipurile, de la software industrial la soluţii de securitate pentru companii, exportate în toată lumea.