România a mai pierdut peste 120.000 de locuitori în ultimul an: „Indemnizaţia de creştere a copilului este singura măsură generoasă la nivelul resurselor statului care a încurajat natalitatea“

Populaţia României a scăzut cu 122.000 de persoane în ultimul an, ajungând la 19,63 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2017, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Din totalul celor 122.000 de locuitori pierduţi anul trecut, 56% (adică 68.100 de persoane) au „dispărut“ din statistici din cauze naturale (spor natural negativ, ceea ce înseamnă că numărul deceselor a fost mai mare decât cel al naşterilor), în timp ce un procent de 44% (adică aproape 54.000 de persoane) au emigrat, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor publicate de Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică.

„Acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului este singura măsură generoasă la nivelul resurselor statului care a fost dată vreodată în România în contextul accesului neîngrădit la contracepţie şi la întreruperea sarcinii. Fără această măsură, natalitatea scădea foarte mult. Cu toate acestea, această măsură nu este suficientă pentru susţinerea natalităţii“, a explicat Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de sociologie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de Cercetări Demografice “Vladimir Trebici“ al Academiei Române.

Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului au fost introduse în România în anul 2003, iar această măsură a condus la o „stabilizare“ a numărului de nou-născuţi în jurul a 200.000 pe an.

În prezent, statul român acordă concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, sumă care este egală cu 85% din venitul mediu net obţinut de părinte în ultimele 12 luni (şi nu poate fi mai mic de 85% din salariul minim brut pe economie). Această măsură este valabilă din iulie 2016 încoace. Anterior, indemnizaţia maximă era plafonată la 3.400 de lei pe lună. De asemenea, părintele primeşte un stimulent de inserţie dacă se întoarce la muncă înainte de finalizarea concediului pentru creşterea copilului, în valoare de circa 600 de lei pe lună.

„Indemnizaţia pentru creşterea copilului introdusă în 2003 a stopat reculul numărului de nou-născuţi din urban, unde locuiesc femeile salariate. În plus, chiar a condus la o uşoară creştere a numărului de nou-născuţi în urban (în 2004 – n. red.) şi a anihilat continuarea trendului descendent din rural. Ulterior, mulţi ani numărul de nou-născuţi a fost relativ constant“, a mai spus profesorul Gheţău.

Cu toate acestea, din 2003 până în 2016 populaţia stabilă a României a scăzut cu 1,8 mi­lioane de persoane, arată datele INS. Estimă­rile arată că aproximativ 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate (dar mulţi nu şi-au schimbat domiciliul în acte şi apar în continuare în statisticile populaţiei stabile), în timp ce numărul de nou-născuţi a scăzut puter­nic în primii ani de după căderea comunis­mului, odată cu legalizarea avorturilor. „In­dem­ni­zaţia şi concediul acordate mamelor care obţin venituri este o măsură bună, dar nu este suficientă. Statul român trebuie să facă un studiu în care să îi întrebe pe sutele de mii de tineri care iau decizia să nu facă copii sau să facă doar un copil ce gândesc. Nu vom putea lua niciodată măsuri adecvate pentru creşterea natalităţii dacă nu aflăm ce este în mintea acestor tineri“, a mai spus Vasile Gheţău.

Potrivit Eurostat, în ultimul an populaţia a crescut în 18 state membre ale Uniunii Europene (cele mai mari creşteri procentuale fiind înregistrate în state precum Luxemburg, Suedia, Malta, Irlanda sau Austria), în timp ce în 10 state s-a înregistrat o scădere a populaţiei. Cu o scădere de 0,6% a populaţiei la 1 ianuarie 2017 versus 1 ianuarie 2016, România se află în top cinci scăderi demografice din rândul statelor UE, după Lituania, Letonia, Croaţia şi Bulgaria, unde scăderea populaţiei a fost cuprinsă între 1,4 şi 0,6% din total.

„Situaţia este dramatică şi în alte state din Europa, însă multe dintre statele care au înregistrat o creştere a populaţiei au acoperit scăderea naturală prin imigranţi. Excepţie fac Franţa, Marea Britanie şi ţările scandinave, care au măsuri foarte generoase pentru a încuraja creşterea natalităţii“, a mai spus Vasile Gheţău.

El a mai spus că Franţa are o politică familială generoasă introdusă după război, care este o combinaţie între acordarea unor beneficii sub formă de bani şi sub formă de servicii adresate copiilor.

„Ţările scandinave, la rândul lor, au reuşit o compatibilitate perfectă între statutul de mamă şi de persoană activă economic, construind creşe, grădiniţie şi programe de tip after school. Şi România poate lua bani de la Uniunea Europeană, prin Fondul Social European, pentru construirea de case şi de grădiniţe, însă nu există nicio startegie în acest sens“, a mai spus profesorul Gheţău.

În 2003 s-a introdus măsura concediului şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, iar primele efecte s-au văzut în 2004, când, pentru prima dată, numărul copiilor născuţi la oraş l-a depăşit pe cel al născuţilor-vii din rural. Dacă statul nu avea o politică de sprijin a părinţilor, scăderea natalităţii – fenomen care afectează multe state dezvoltate din Europa – era mult mai puternică. Chiar dacă plafonul pentru indemnizaţiile primite de mame s-a eliminat anul trecut (astfel că din iulie 2016 părintele care intră în concediul de creştere a copilului primeşte 85% din salariul net, indiferent de nivelul venitului), datele la 5 luni arată că numărul de nou-născuţi din perioada ianuarie- iunie  2017 (de 71.669 de copii) este mai mic cu 9 % decât cel din perioada similară din 2016 (de 78.842).