La ANAF se schimbă foaia. Încasările slabe la buget fac victime de lux: de ce a fost demis şeful Fiscului la doar şase luni de la numire

Mirela Călugăreanu este de ieri noua preşedintă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), iar mandatul ei este unul extrem de complicat: trebuie să aducă la buget, în cea a mai rămas din an, cel puţin 20 de miliarde de lei peste încasările de anul trecut întrucât bugetul este constuit pe un plus de venituri de 31 de miliarde de lei, iar la cinci luni veniturile în plus erau de doar 7 miliarde de lei.

Mirela Călugăreanu a fost, până la numirea în fruntea ANAF, director executiv Colectare în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Fi­nan­ţelor Publice Bucureşti.

Cele şase miliarde de lei „lipsă” din bugetul consolidat i-au fost fatale şefului Fiscului numit în funcţie în ianuarie. Premierul l-a demis ieri pe Bogdan Stan, preşedintele ANAF – considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea, şeful PSD - , fără să mai aştepte luna de răgaz pe care i-o promisese cu ceva zile în urmă, înainte de a-şi demonstra eficienţa.

„Premierul a aşteptat două săptămâni mă­suri concrete în do­me­niul disciplinei finan­ciare, reor­gani­zarea ANAF, precum şi un imbold în domeniul vamal. Nu au venit“, au explicat pentru Mediafax surse guvernamen­tale.

În ciuda atmosferei destinse şi a marşului triumfal al economiei spre o nesperată, în urmă cu câţiva ani, ţintă de creştere de peste 5%, bugetul consolidat este foarte tensionat. Veniturile au crescut în primele cinci luni din an cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, o creştere solidă în aparenţă. Doar în aparenţă, pentru că bugetul este construit pe o creştere de venituri de 14% comparativ cu 2016, ceea ce înseamnă că, faţă de veniturile de anul trecut (223,7 mld. lei), bugetul pe anul acesta ar trebui să colecteze cu 31 de miliarde de lei mai mult. La cinci luni (ianuarie – mai) bugetul a colectat mai mult cu doar 7 miliarde de lei şi, în acest ritm, este clar că ţinta de venituri, oricum foarte generoasă, este ratată, cu consecinţe severe: fie deficitul bugetar sare de 3% din PIB, fie sunt tăiate masiv cheltuielile - cel mai probabil cheltuielile cu investiţile care, la cinci luni, înregistrează deja un minus de 54% faţă de primele cinci luni din 2016.

Şeful Fiscului admitea, în urmă cu două săptămâni, că la şase luni din an înregistrează un gol de încasări faţă de ţinta stabilită, de 4 mili­ar­de de lei. Preşedintele Klaus Iohannis avea să a­ducă, săptămâna trecută, o corectare arătând, într-un mesaj public, că diferenţa dintre în­ca­sările la buget şi programul de încasări este, la şase luni din 2017, de 6 mld. lei, lucru ce a determinat creşterea deficitului bugetar cu 4,4 mld. lei doar în luna iunie. Deficitul bugetar este mic la cinci luni – 0,27% din PIB, dar el a fost ţinut sub control prin tăierea la sânge a investiţiilor. În aceeaşi vreme, încasările fiscale nu aveau cum să nu scadă întrucât s-au redus impozitele şi au fost extinse nişele fiscale, iar cheltuielile nu aveau cum să nu crească de vre­me ce au crescut salariile bugetarilor. În aceste condiţii, mulţi economişti cred că defi­ci­tul bugetar va sări de 3% din PIB – 3,7% din PIB pentru 2017 este ultima previziune a a­genţiei americane de evaluare financiară Ficht Ra­tings, în baza rezultatelor din primele luni ale anului.

Dacă încasările din impozitul pe venit şi din CAS au mers bine în primele cinci luni – plus 12,9%, respectiv plus 15,9%, an/an - ca urmare a majorării de salarii care au însemnat, automat, venituri în plus la buget, de mirare este evoluţia încasărilor din TVA. La TVA, la cinci luni, scăderea este de 5%, adică procentul care înseamnă reducerea taxei de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie (efectul de runda întâi). Dar încasările nu reflectă creşterea consumului cu 8% (efectul de runda a doua) care ar fi trebuit să conducă, aritmetic, la o încasare în plus din taxa pe valoare adăugată de 3%, an/an (opt procente de creştere a consumului minus cinci procente ce înseamnă reducerea TVA de la 20% la 19%). În aceste condiţii, golul la buget, doar de la TVA, este de 1,7 miliarde de lei. Nici pe zona de accize lucrurile nu stau mai bine, căderea fiind de 9,4% la cinci luni, an/an (echivalent cu 1 mld. lei). Bogdan Stan a fost chemat de premier la Palatul Victoria de două ori într-o săptămână, dar explicaţiile lui (cum că taxele au scăzut, dar că, în viitor, golul din încasări va fi astupat) nu au convins, iar ieri a fost demis.

Mirela Călugreanu, preşedintă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF)