Acuzarea statisticianului Andreas Georgiou, un caz care pune sub semnul îndoielii integritatea instituţiilor şi care divizează societatea din Grecia

Autor: Bogdan Cojocaru 07.08.2017
Premierul Tsipras încă mai caută ţapi ispăşitori pentru criza ţării sale. Pe unul crede că l-a găsit: Andreas Georgiou, statisticianul care a expus adevărata amploare a dezastrului bugetar grecesc.

Justiţia grecească îl pedepseşte pe Geor­giou, iar presa interna­ţio­nală duce o cam­panie de apărare a acestuia. Şi Comisia Eu­ro­peană îl susţine pe statis­ticianul care, după cum spun apă­rătorii săi, a rupt tradiţia prin care poli­ticienii greci se bazau pe statistică să ascundă dimensiunile reale ale datoriei Greciei.

„O acuzare scandaloasă a unui whistle-blower grec“, scrie Bloomberg. O acuzare a unui statistician onest care pune sub semnul îndoielii „integritatea instituţiilor ţării“, notează Politico, care apreciază că prin condamnarea lui Georgiou Grecia se condamnă singură. Pentru Kathimerini, un ziar elen, cazul Georgiou simbolizează diviziunea din societatea grecească: de o parte sunt cei care se tem pentru viitorul ţării, ştiind că doar măsurile raţionale vor ajuta Grecia să-şi revină, iar de cealaltă o gloată heterogenă de cetăţeni indignaţi şi politicieni cinici, uniţi de dorinţa lor arzătoare de a şterge responsa­bili­tatea pentru trecut şi viitor şi care cer ca realitatea să se supună voinţei lor.

Andreas Georgiou este discreditat acasă şi acuzat de încălcarea mai multor prevederi din codul penal şi cel civil din Grecia. O ins­tanţă de apel a menţinut condam­narea sa pentru un delict procedural minor, dându-i o sentinţă cu sus­pen­dare. Acuzaţiile mai serioase încă nu au fost judecate, ceea ce înseamnă că chinurile statisticianului nu s-au terminat.

CE a criticat autorităţile greceşti pentru acţiunile lor în acest caz, dar cu niciun efect.

Georgiou a fost recrutat în 2010 de la FMI pentru a face ordine în contabilitatea guvernului grec. Până la venirea sa, politicienii greci se bazau de ani de zile pe statisticieni să cosmetizeze datoria ţării. Când Atena a cerut UE şi FMI ajutor, creditorii au cerut la rândul lor evaluări de încredere. Georgiou a găsit că deficitul bugetar era de 15,4% din PIB, mult mai mare decât se credea. Acest nivel a fost reperul folosit în calcularea mărimii pachetului de bailout pentru Grecia şi a reducerilor de cheltuieli pe care Atena ar fi trebuit să le facă în schimbul banilor. În Grecia, Georgiou†a fost acuzat că a manipulat cifrele, că s-a dat de partea creditorilor împotriva ţării. Cât timp Georgiou a condus statistica grecească, agenţia de statistică a CE, Eurostat, a susţinut şi aprobat munca acestuia. Georgiou a lucrat acolo în primul rând pentru că CE a considarat această muncă esenţială.

Instanţa de apel l-a găsit pe statistician vinovat că nu s-a consultat cu boardul agenţiei de statistică, pe care-l conducea. Georgiou a suspendat întâlnirile cu boardul după ce a descoperit că unul dintre membri i-a accesat prin mijloace ilegale mailul. Sunt posibile noi atacuri în apel, astfel că actuala condamnare poate fi înlăturată. Au rămas însă nerezolvate acuzaţii mai serioase precum manipularea datelor şi acţionarea contra interesului naţional.