Paradoxul din sănătate: „RMN pe bilet de trimitere? Primul loc liber este peste un an şi jumătate. Cu plată, săptămâna viitoare!“

Autor: Mirabela Tiron 18.08.2017

În spitalele de stat sunt doar 45 de aparate RMN (rezonanţă magnetică nucleară), în timp ce sectorul medical privat dispune de 71 de astfel de aparate.

Pacienţii care au bilet de trimitere pentru o investigaţie RMN trebuie să aştepte un an şi jumătate pentru a prinde un loc liber, cu programare, la singura clinică privată ce deţine un astfel de aparat în Tulcea, judeţ în care spitalul public de ur­genţă nu dispune de un aparat RMN.  Clinica ce deţine singurul aparat RMN din judeţ este con­tro­lată de fostul şef al spitalului de urgenţă Tulcea.

Paradoxal, spitalele judeţene de urgenţă din provincie se plâng de lipsa de aparate RMN, dar medici care lucrează în cadrul acestor unităţi de stat sau care chiar au condus spitale publice reuşesc să facă afaceri profitabile cu propriile clinici dotate cu echipamente ce lipsesc din spitalele de stat.

Deşi românii plătesc asigurări de sănătate, iar bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate s-a dublat în ultimii opt ani, de la 14,6 mld. lei în 2008 la 28,8 mld. lei anul trecut, pacienţii se văd nevoiţi să plătească investigaţiile medicale în clinicile private.

„Vreţi o programare la RMN cu bilet de trimitere? Primul loc liber este peste un an şi jumătate, avem  listă de aşteptare. Cu plată, primul loc liber este săptămâna viitoare“, este răspunsul recepţionerei din clinica privată Mercado din Tulcea, singura din judeţul Tulcea dotată cu un aparat RMN.

Clinica este controlată de Ion Popescu, fost şef al Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea, care a avut un mandat de conducere în perioada 2006-2012. Spitalul judeţean din Tulcea nu deţine un aparat RMN, pacienţii fiind nevoiţi să meargă la privat şi să plătească 570 de lei pe o investigaţie RMN. Contactat de ZF, Ion Popescu a spus că cei mai mulţi pacienţi vin cu plată la  RMN, locurile pentru investigaţiile cu bilet de trimitere, decontate de CNAS, fiind limitate.

Medicul Popescu conduce alături de soţia lui, tot medic, două clinici private în Tulcea, Mercado, cu afaceri de circa 650.000 de euro anul trecut.  În prezent, cei doi  medici lucrează şi în spitalul judeţean de urgenţă din Tulcea.

El declara anterior pentru ZF că în perioada în care a condus spitalul judeţean, de clinica privată se ocupa soţia lui şi că la acea vreme nu erau bine definite criteriile de incompatibilitate, spitalul neavând niciun contract cu clinica lui, care a adus primul tomograf din oraş. În spitalele de stat sunt doar 45 de aparate RMN (rezonanţă magnetică nucleară), în timp ce sectorul medical privat dispune de 71 de astfel de aparate, arată Statistica. Tranzacţiile  din ultimii doi ani de pe piaţa serviciilor medicale private au scos la iveală medici care lucrează la stat, inclusiv ca şefi de secţie şi chiar manageri de spitale judeţene şi care au reuşit să dezvolte şi propriile clinici private. La Târgovişte, medicul Lavinia Popescu, manager al spitalului de stat din oraş, a construit propria reţea privată de clinici, Almina Trading (ce operează brandul Polimed), pe care a vândut-o la început de an (pachet de 80%) către MedLife, liderul pieţei serviciilor medicale private. Ea afirma că a fondat Polimed cu mult înainte să fie manager de spital de stat şi că nu a existat nicio incompatibilitate în perioada în care a condus spitalul public, 2010-2012, soţul ei fiind cel care s-a ocupat de dezvoltarea clinicii private.

Un alt medic care a reuşit să dezvolte centre medicale private este Dorin Grigoraş, care ocupa poziţia de şef de secţie în cadrul spitalului public din Timişoara. Centrul medical privat  Dr. Grigoraş a fost vândut către  Regina Maria. Legea 95/2006 arată că este situaţie de conflict de interese deţinerea de către un ma­nager persoană fizică de acţiuni sau interese la societăţi comerciale ori organizaţii nonguverna­mentale care stabilesc relaţii comerciale cu spitalul la care persoana în cauză exercită sau intenţionează să exercite funcţia de manager. Dispoziţia de mai sus se aplică şi în cazurile în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei în cauză.

Haosul din sistemul public de sănătate a susţinut dezvoltarea sectorului medical privat. Piaţa serviciilor medicale a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008 la 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) în 2015, o evoluţie pe care puţine sectoare din România au avut-o într-o perioadă marcată de criză economică.