Coreea de Nord susţine că a testat cu succes prima bombă cu hidrogen. Cum vor răspunde bursele?
Tensiunile din Peninsula Coreeană revin în atenţia globală după ce regimul de la Phenian a testat cu succes cea mai puternică bombă din arsenalul nord-coreenilor, arătând încă o dată ineficienţa multiplelor rezoluţii ONU, a sancţiunilor sau a presiunilor sino-americane.
Pentru pieţele de capital ale lumii, pericolele recente din această parte a Asiei au reprezentat sursa celor mai violente deprecieri în 2017, pe fondul anxietăţii comunităţii financiare cu privire la o escaladare a acestui conflict şi transformarea lui într-un război nuclear, unul dintre cele mai dure din istoria umanităţii.
Este al şaselea test nuclear din 2006 şi primul de la preluarea mandatului de către Donald Trump.
Preşedintele american a reacţionat la câteva ore pe Twitter şi a avertizat că regimul nord-coreean „nu înţelege decât un singur lucru“, criticând încercarea de conciliere întreprinsă de noul preşedinte sud-coreean Moon Jae-in.
Problema nord-coreeană reliefează perfect lipsa de eficacitate a diplomaţiei globale ce a preferat ani de zile să tatoneze şi să amâne o soluţie clară împotriva unei probleme care riscă să ameninţe în prezent comunitatea mondială.
Ambiţiile nucleare ale Coreei de Nord pornesc cel puţin din 1962, atunci când regimul a adoptat conceptul fortificării, ce a antrenat cheltuieli militare masive şi a corespuns cu o apropiere mai mare de China decât de URSS, pe fondul încetinirii ajutoarelor din zona rusă.
Înarmarea nucleară a corespuns şi cu declinul economic al ţării.
Economia Coreei de Nord a crescut mai repede în primii 20 de ani decât cea din sud, susţinută şi de infrastructura lăsată de Imperiul Japonez, cel care a dominat peninsula până în 1945 şi care a industrializat în anii 1920 în principal nordul ţării.
Abia în anii ’70, economia sud-coreeană depăşeste vecinul din nord. În prezent, Coreea de Sud are un PIB de 1.400 miliarde dolari, de aproape 50 de ori mai mare decât Coreea de Nord.
Bomba cu hidrogen sau termonucleară, bazată pe configurţia Teller - Ulam, concepută de doi oameni de ştiinţă est-europeni, nevoiţi să fugă în Statele Unite de ura nazistă care începea să acapareze o parte a continentului, este considerată cea mai puternică armă din lume, cu o putere de distrugere de câteva ori mai mare decât primele bombe nucleare.
În ciuda situaţiei date, cu puţin înainte de testul nord-coreean, Washington Post a scris că Donald Trump doreşte, ca dovadă a reminiscenţei ideologiei lui Bannon, să iasă din acordul de liber-schimb cu Coreea de Sud, acţiune la care însă se opun Jim Mattis, ministrul apărării, precum şi consilierii H.R. McMaster şi Gary Cohn, cel care vizează din 2018 postul de preşedinte al Fed, considerat a doua cea mai influentă poziţie din arhitectura de putere americană.
De altfel, şi presa sud-coreeană le-a transmis oficialilor de la Seul să nu dea înapoi în faţa lui Trump.
Cu toate acestea, în ciuda acestui climat, indicele KOSPI, referinţa bursei de la Seul, a crescut de la începutul acestui an cu 16,35%, una dintre cele mai bune evoluţii din regiunea asiatică.
Conflictul armat dintre cele două Corei s-a declanşat în iunie 1950, iar conflagraţia a durat până în iulie 1953, după semnarea unui armistiţiu. Astfel, cele două ţări sunt în continuare, tehnic vorbind, în război.