VIDEO ZF Live. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Dobânzile la lei vor creşte, dar vor fi sub creşterea inflaţiei. Cursul valutar îşi va accentua volatilitatea
„Deocamdată vedem creşteri relativ minore la dobânzi, dar trebuie să fim conştienţi că atâta vreme cât proiecţiile din piaţă indică o inflaţie de 3%-3,5% la finele anului viitor, nu putem să vorbim despre o rată medie a dobânzii (Robor) de sub 1%“, a declarat Dumitru la ZF Live.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, estimările băncii pentru finele anului în ceea ce priveşte Robor la o lună se situează între 1,1% şi 1,2% faţă de 0,70% în momentul de faţă şi între 1,20% şi 1,30% pentru Robor la trei luni faţă de 0,94%-0,97% cât este acum.
„În mod normal, dacă luăm ca reper inflaţia, dobânzile ar trebui să fie real pozitive. Cum proiecţiile indică o inflaţie de peste 3% la finele lui 2018, dobânzile ar trebui să se situeze peste acest nivel, însă cu siguranţă că acest lucru nu se va întâmpla. România nu este o excepţie în piaţă. Dobânzile real negative se întâlnesc în multe state la nivel european şi acestă situaţie va mai persista o perioadă. Vom mai sta într-o zonă de dobânzi sub ceea ce ar trebui să fie, dar ar trebui totuşi să vedem o convergenţă a dobânzilor către rata de inflaţie cel puţin pe finalul anului viitor“, explică economistul-şef al Raiffeisen Bank.
El estimează un Robor la trei luni de 2%-2,5% la finele lui 2018, la un nivel al inflaţiei de peste 3%.
Indicele Robor la 3 luni, folosit şi la creditele Prima casă pentru calcularea dobânzii, este la maximul ultimelor 5 luni. Robor la trei luni a crescut de la 0,87% pe 4 august la 0,94% pe 5 septembrie. Creşterea Robor a fost mai accelerată în ultima lună după mai multe luni de stabilitate.
Robor este influenţat de nivelul de lichiditate din piaţă. Majorarea nivelului acestui indicator poate să fie resimţită în viitor de români şi să plătească rate mai mari la credite. Ajustarea ratelor dobânzilor este o operaţiune realizată de obicei trimestrial de către bănci.
Anticipările Băncii Centrale Europene (BCE) sunt de a menţine un caracter acomodativ al politicii monetare, fiind de aşteptat ca şi celelalte bănci centrale din regiune să adopte politici similare.
„În acest context, cu siguranţă că şi BNR va avea o atitudine acomodativă la nivelul politicii monetare, adică dobânzi mai mici decât ar sugera în condiţii normale situaţia economică“, apreciază Ionuţ Dumitru.
În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, economistul-şef al Raiffeisen Bank este de părere că până acum banca centrală a preferat din raţiuni obiective să asigure o stabilitate a cursului pentru că România a avut o pondere a creditului în valută care a fost şi la 65% din total creditare şi, la acest nivel, au existat în mod cert nişte constrângeri la nivelul politicii monetare.
În prezent, în jur de 40% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, majoritatea în euro.
„Acum lucrurile se schimbă. Vedem o creditare în lei care creşte mult mai rapid decât cea în valută. În acest context, anticipăm o schimbare a abordării politicii monetare a BNR în ceea ce priveşte compromisul între curs şi dobânzi. Dacă până acum banca centrală a preferat să aibă un curs stabil, de acum ne aşteptăm ca banca centrală să acorde din ce în ce mai mare atenţie stabilităţii dobânzilor unde nu vom vedea o volatilitate mare chiar dacă va exista o tendinţă de creştere. Acest lucru se poate obţine dacă acceptăm ca inevitabil o volatilitate mai mare a cursului. Ne aşteptăm ca la finele anului cursul de schimb leu/ euro să închidă în zona lui 4,6.“
Pe parcursul acestui an cursul a rămas sub pragul de 4,6 lei/euro. În luna iunie moneda naţională a resimţit tensiunile politice interne şi starea de incertitudine, cursul leu/euro făcând un salt la un maxim al ultimilor cinci ani, de aproape 4,6 lei/euro. În 21 iunie, cotaţia a urcat până la 4,5987 lei/euro, un nivel mai ridicat al cursului fiind înregistrat în 2012.