Misiune imposibilă în infrastructura rutieră: Compania de drumuri se chinuie de 6 ani să construiască Centura de la Mihăileşti, dar nominalizează numai constructori fără competenţele necesare

Autor: Bogdan Alecu 08.09.2017

Drumul Naţional 6, pe traseul Drumului European E85, care leagă Bucureştiul de Alexandria şi Craiova, este unul dintre cele mai circulate din ţară potrivit datelor companiei de drumuri, însă cu toate acestea, traseul este „ocolit” de orice fel de modernizare sau optimizare a traficului.

Dacă DN5 spre Giurgiu a fost lărgit la două benzi pe sens şi modernizat aproape precum un drum expres, iar DN2 spre Urziceni a fost extins la o bandă şi jumătate pe sens, pe DN6 la începutul anilor 2000 singura operaţiune a fost aceea de a tăia toţi copacii de pe marginea drumului şi de a extinde printr-un amplu şantier cu 10 centimetri pe sens. De atunci, singura îmbunătăţire adusă a fost centura Alexandriei, şi aceea executată cu probleme, în condiţiile în care au avut loc nenumărate accidente la intersecţiile cu drumurile judeţene în lipsa unor sensuri giratorii – unul fiind executat abia anul acesta tocmai pentru a elimina accidentele.

Singurul alt proiect propus, a fost realizarea unei centuri ocolitoare la Mihăileşti, Giurgiu pe fonduri europene – pentru care statul trebuie să plătească numai 15% din valoare, însă traficul în zonă ar fi semnificativ îmbunătăţit. În prezent, zilnic se formează cozi la intrare în Mihăileşti din cauza trecerii de la două benzi pe sens la una singură dar şi a numeroaselor magazine şi restaurante deschise pe marginea drumului tocmai pentru a profita de aglomeraţie.

Prima licitare a avut loc în anul 2011, însă la acea vreme proiectul a fost abandonat din start. Anul trecut a fost nominalizat un nou constructor, spaniolii de la Copisa, care au început efectiv lucările cu doar câteva săptămâni înaintea termenului-limită din iulie anul acesta. Mai mult, compania de drumuri estimează că abia undeva în primul semestru al anului viitor ar putea fi gata centura. Cu toate că este un drum de 3 km şi două sensuri giratorii, la câmpie, peste terenuri agricole, fără lucrări de artă sau alte proiecte complicate.

„S-a licitat de mai multe ori. Prima dată a fost praf, a doua oară am participat şi noi şi am fost pe locul doi. Cel de pe locul 1, care a câştigat, era clar că nu putea face lucrarea, motiv pentru care s-a anulat din nou. După doi ani, am venit cu o ofertă puţin mai mare, iar acum a câştigat Copisa, care a venit cu o ofertă cu 20% mai mică decât a noastră. Iar acum vin la noi, la alţii, să ceară ofertă şi ne oferă nouă suma cu care au câştigat ei. La banii aştia nu se poate construi. În final fie iese o calitate foarte slabă, fie se reziliază încă o dată contractul. Mai este varianta de a aduce bani de acasă, însă puţin probabil”, explică Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu şi preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

El a subliniat că legea trebuie schimbată, iar dacă primul nu poate construi, să fie nominalizată compania de pe locul doi, nu să se reia procedura, altfel iar stai doi ani timp în care toată lumea pierde.

 „Astfel de firme iau în calcul costul cu forţa de muncă numai 2% din valoarea contractului, în timp ce manopera trebuie să coste undeva la 15-20% din contract, iar în ţările dezvoltate precum Germania, manopera ajunge şi la 40%. Ei spun că „rezolvă” şi dacă nu rezolvă, pleacă şi în continuare sunt primiţi la licitaţii ”, a spus Erbaşu.

Copisa Construcţii, câştigătorul licitaţiei are ca obiect de activitate lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 16,9 mil. lei, pierderi de 0,8 mil. lei şi 16 angajaţi. Copisa SRL nu are niciun angajat, iar firma-mamă - Copisa Constructora Pirenaica a avut în 2016 afaceri de 47 mil. lei, pierderi de 4,4 mil. lei şi 49 de angajaţi.

Tot Copisa a câştigat licitaţia pentru centura ocolitoare a Tg. Mureş. Ei au demarat în octombrie 2014 lucrările, iar după 3 ani sunt la circa 32%, drum de 11,6 km cu o valoare contractuală de aproape 135 mil. lei, potrivit CNAIR.

Tot Copisa, cu un total de 59 de angajaţi mai trebuie să construiască o centură ocolitoare la Stei de peste 27 km cu 257 mil. lei. Contractul a fost semnat în octombrie anul trecut însă nici acum nu au demarat lucrările.

Practic, firma spaniolă de construcţii vrea să construiască peste 40 km de centură, pe trei şantiere în România cu mai puţin de 60 de angajaţi. Astfel, aşa cum spune şi Cristian Erbaşu, aceştia trebuie să apeleze la subcontractori după ce ei au venit cu un preţ prea mic, practic blocând proiectul. Dacă aceştia nu-l duc la îndeplinire, atunci compania de drumuri trebuie să reia licitaţia, ceea ce înseamnă cel puţin încă doi ani de amânări. Practic, în acest moment, pentru compania de drumuri şi ministerul transporturilor o centură de 3 km este o „misiune imposibilă”, în contextul în care la şase ani de la prima licitare nu este gram de asfalt aşternut pe un traseu extrem de simplu. Acelaşi minister şi aceeaşi companie anunţă însă că în 6 ani vrea să treacă munţii cu o autostradă, proiect infinit mai complex decât o centură de 3 km la câmpie. Mai mult, aceeaşi companie de drumuri a nominalizat o firmă din Turcia fără angajaţi în România să construiască centura Bacăului în regim de autostradă, centură abandonată de turci la un an de la teoretica începere a lucrărilor, aceştia neavând capacitatea de a realiza un astfel de proiect.

Potrivit CNAIR, imediat după „demararea” lucrărilor în data de 26 iulie 2016, cu proiectant  Consitrans/ Roughton Group şi consultant consultant Septembrie Consulting unde era teoretic realizat un studiu de fezabilitate, s-au întâlnit mai multe probleme. Prima este legată de deversarea apelor fluviale din cauza colmatării, unde soluţia cu şanţ de beton nu se putea aplica la km 0 plus 900m. A doua a fost reprezentată de neconcordanţe între exproprieri şi situaţia din teren. După care pentru a rezolva apele pluviale mai erau necesare exproprieri pentru 2.500 mp. Concluzia companiei de drumuri vine după ce „departamentul exproprieri a adus la cunoştinţă că pentru a putea actualiza neconcordanţele existente este necesară modificarea legii 255/2010 iar abia după aceea se pot rezolva problemele.