VIDEO ZF Live. Dragoş Doroş, Camera Consultanţilor Fiscali: Plata defalcată a TVA a fost introdusă mult prea repede. Este o povară foarte costisitoare pentru companii

♦ Plata defalcată a TVA prevede aplicarea unui mecanism ce presupune obligaţia ca orice persoană înregistrată în scopuri de TVA să-şi deschidă cel puţin un cont bancar special pentru TVA, pentru a încasa TVA din facturile emise şi pentru a face plata TVA din facturile primite de la alţi furnizori în contul acestora.

Viteza cu care măsura de introducere a TVA defalcată a fost promovată este mult prea mare şi ar putea genera o serie de dificultăţi majore pentru companii. Ministerul Finanţelor a fost dornic să afle întrebările şi să găsească răspunsuri, să afle problemele şi să le rezolve, dar timpul este prea scurt, nu este suficient timp pentru a identifica atât de repede toate problemele unui sistem care este semnificativ diferit în viaţa companiilor, a declarat Dragoş Doroş, vicepreşedinte al Camerei Consul­tanţilor Fiscali, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Măsura de TVA defalcată, dincolo de discuţia dacă e bună sau nu, este introdusă de guvern mult prea repede. Este o măsură care are impact direct pe cash-ul companiilor. TVA split la încasare înseamnă să pui banii de TVA separat într-un cont şi să nu te mai foloseşti de ei. Asta înseamnă că lipsa de cash va trebui compensată din altă parte, dintr-o mai bună gestiune, din alte surse de finanţare. Este o chestiune cu care se vor confrunta zi de zi firmele care vor aplica acest sistem.“

Plata defalcată a TVA prevede aplicarea unui mecanism ce presupune obligaţia ca orice persoană înregistrată în scopuri de TVA să-şi deschidă cel puţin un cont bancar special pentru TVA, pentru a încasa TVA din facturile emise şi pentru a face plata TVA din facturile primite de la alţi furnizor în contul acestora. Guvernul speră să obţină venituri totale suplimentare bugetare de circa 6 mld. lei până în anul 2020 prin adoptarea acestei măsuri, care ar trebui să reducă evaziunea fiscală.

Vicepreşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali susţine că Ministerul de Finanţe şi ANAF sunt prea optimiste din perspectiva firmelor care îşi doresc să adere de la 1 oc­tom­brie la acest sistem. „Din cercetările pe care le-am făcut la Camera Consultanţilor Fiscali, aderenţa nu este atât de mare la plata defalcată a TVA. Dimpotrivă, rezistenţa este foarte mare, iar din munca mea cu firmele mari, care vor dori de la 1 ianuarie să adopte plata defalcată, va fi dificil din perspectiva sistemelor informatice care trebuie adaptate. Momentan pare o povară pentru companii.“

Camera Consultanţilor Fiscali militează ca aplicarea opţională a prevederilor noului mod de plată a TVA să fie extinsă şi după 1 ianuarie 2018, data limită în prezent, şi eventual să se in­sti­tuie obligaţia de aplicare de la 1 ianuarie doar pentru o serie clară de domenii de acti­vita­te, identificate de autorităţi cu un risc fiscal ri­di­cat.

Dragoş Doroş, care a fost şi preşedinte al ANAF, dă un exemplu de măsură adoptată pen­tru mediul de business pentru care s-au fă­cut consultări intensive cu firmele şi departa­men­­tele IT din cadrul acestora şi din cadrul ANAF. „Este un formular la ANAF, 394, care este un fişier de Excel în care companiile trebuie să treacă toate tranzacţiile şi să îl livreze ANAF. ANAF-ul cerea anul trecut mult mai multe informaţii, iar companiile au venit şi au zis că e prea mult, prea greu. Au zis că trebuie să modificăm bazele de date, să ne pliem pe ne­ce­sităţile de raportare. Fişierul, în loc să intre în funcţiu­ne de la 1 iulie, l-am amânat pentru 1 no­iem­brie. De la 1 iulie la 1 noiembrie am invitat com­paniile care au vrut să vină la teste. Au fost întâl­niri tehnice până la nivelul de IT-işti ai com­pa­niilor cu IT-iştii de la ANAF. De la 1 noiem­brie a fost implementat şi funcţionează bine.“

Una dintre problemele identificate de Doroş este că, atunci când modifici un sistem fiscal, când trebuie să faci alte conturi la bancă, trebuie să identifici surse de cash, trebuie să îţi modifici modul operaţional, lucruri care se fac într-un timp mai îndelungat.

„Firmele trebuie în primul rând să modifice sistemele informatice, bazele de date, să poată ţină evidenţa TVA. Din discuţiile pe care le-am avut cu anumite companii, costurile pentru modificare, mai ales la  companiile B2C, care au mii sua sute de mii de clienţi, modificările sunt foarte costisitoare. Băncile trebuie să deschidă conturi separate, sau deschid la trezoreria statului, care din păcate este încă în urmă la serviciile pe care le oferă unui utilizator. „

De acum înainte, plăţile se vor face în 2 conturi: IBAN-ul 1, normal, şi IBAN-ul 2, de TVA, care ar urma să cuprindă şi caracterele TVA în.

„Din declaraţiile pe care le-am văzut până acum, evidenţele ANAF-ului arată că dintre cei care au de plată TVA şi îl declară, din 100 de lei de TVA de plată declarat, se plăteau din propria iniţiativă de către contribuabil undeva la 80 de lei. Apoi se recuperau peste 95% din bani.“

Una dintre explicaţiile pentru care România are una dintre cele mai mari evaziuni la TVA din Uniunea Europeană este că la noi, faţă de alte ţări din UE, există un consum natural mai mare, adică se consumă în gospădării ce se produce, explică Doroş. „Adevărul este că noi, ca să stăpânim evaziunea la TVA, nu se poate face prin măsuri legislative. Nu poţi să dai peste noapte o lege şi de mâine să nu mai fie evaziune. Este o luptă care se duce zi de zi, pe teren, şi cu informaţii foarte multe.“

Ce a mai declarat Dragoş Doroş

- Anul trecut am avut iniţiativa să facem un cont de e-mail pentru comunicare oficială între ANAF şi contribuabili, securizat oficial, pe circuitul declaraţiilor fiscale care se depun electronic. Ar fi însemnat economie de oameni, de timp, de resurse, economie sporită etc. Pentru a face un cont de e-mail individual e nevoie de 2 minute. Pentru a face un milion de conturi de e-mail, ai nevoie de licenţe, servere, aplicaţie şi în sistemul public de achiziţii durează cel puţin 6 luni.

- Unul dintre proiectele pe care am vrut să le implementez la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost conectarea caselor de marcat la un server al ANAF, pentru o mai bună monitorizare. Dacă 1-1,2 milioane de case de marcat vor fi conectate la un server al ANAF, într-o aplicaţie care să spună în timp real ce case funcţionează, acesta este unul dintre instrumentele de bază în lupta împotriva evaziunii mici şi împrăştiate.