Bogdan Badea, Head of Sales eJobs România despre decalajul generaţiei Z: tinerii se aşteaptă la salarii cu 50% mai mari decât primesc

Situaţiile în care tinerii absolvenţi nu se prezintă la interviu sau multinaţionalele nu reuşesc să-şi ocupe decât după mari eforturi posturile scoase la concurs nu mai reprezintă demult situaţii sporadice în România. Decalajul dintre cererea şi oferta de muncă, mai ales în cazul generaţiilor tinere s-a accentuat foarte mult, iar mulţi oameni de HR se întreabă ce le rezervă viitorul.

Tinerii au aşteptări foarte mari de la piaţa muncii, de la poziţiile pe care vor să le primească încă de la primul job şi până la salariu şi la beneficiile extra salariale. Una dintre concluziile care m-a frapat în studiul privind aşteptările salariale realizat de eJobs în acest an este decalajul dintre salariile curente şi aşteptările salariale ale tinerilor. Cei cu vârsta sub 25 de ani, aşa numiţi generaţia Z, consideră că merită de fapt salarii cu 50% mai mari decât cele pe care le primesc (peste 2.200 de lei, faţă de 1.509 în medie). Iar cea mai mare creştere a aşteptărilor salariale faţă de anul trecut am văzut-o în rândul absolvenţilor de şcoli profesionale (Ă34% într-un singur an).

Faptul că asistăm la un fenomen pe piaţa forţei de muncă este confirmat şi de diferenţele întâlnite şi la nivelul celorlalte segmente de vârstă. Toţi respondenţii cu vârsta de peste 25 de ani consideră că un nivel just al salariilor ar trebui să fie, în medie, cu 30% mai mare decât salariile pe care le primesc, faţă 50% în cazul tinerilor. S-ar putea spune că tinerii nu au experienţă şi întâmpină dificultăţi să evalueze valoarea muncii lor sau că mizează pe creşterea economiei pentru a beneficia de la bun început de un venit mai apropiat de media din piaţa muncii, în timp ce generaţiile mai vechi au trăit într-un mediu mult mai competitiv şi au o altă percepţie asupra „valorii banului” . Însă trebuie luat în calcul şi faptul că există în continuare discrepanţe la nivel salarial între România şi alte ţări din regiune, ceea ce poate susţine aşteptările mai ridicate ale candidaţilor.

De cealaltă parte, a angajatorilor, oferta de candidaţi este sub aşteptări din punct de vedere al nivelului pregătirii practice a absolvenţilor de şcoli profesionale din România.

Care este rezultatul unor aşteptări salariale foarte ridicate ale tinerilor pe fondul unor nemulţumiri ale angajatorilor privind competenţele noilor intraţi pe piaţa forţei de muncă? Un şomaj foarte ridicat, mai ales în ceea ce priveşte tinerii. O parte preferă chiar să nu se angajeze decât să primească un salariu mai mic decât se aşteaptă, mizând în schimb pe sprijin financiar din partea familiei. Datele Eurostat arătau că în România, rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani era de peste 20%, de peste 3 ori mai mult decât media naţională. În plus, şomajul în rândul tinerilor în România este peste media europeană (18,7%).

Perspectivele nu sunt deloc optimiste în condiţiile în care România se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire accentuată a populaţiei. Deja avem mai mulţi pensionari decât numărul de salariaţi şi, dacă ne uităm strict la datele demografice (scăderea numărul de copii după 1990), raportul se va înrăutăţi. Ce ne facem însă dacă doar unul din patru tineri ajung să se angajeze? Problema integrării pe piaţa forţei de muncă a tinerelor generaţii este una care ne priveşte pe toţi. Trebuie să înceapă din familie, de la modul cum ne educăm copiii, să continue cu educaţia din şcoli, mai ales în ceea ce priveşte atitudinea faţă de muncă şi abilităţile practice, terminând cu implicarea companiilor în sistemul de învăţământ şi eforturile pentru integrarea viitoarelor generaţii.

Bogdan Badea este Head of Sales eJobs România