Salariile bugetarilor cresc cu aproximativ 20%, dar investiţiile statului scad cu 30%. De ce scad investiţiile, dacă economia creşte cu 6%?

Autor: Iulian Anghel 28.09.2017

„Deciziile economice corecte se văd în 4-5 ani. Dar oamenii politici au nevoie de rezultate «acum». Oamenii politici vor rezultate astăzi, din această cauză mulţi dintre ei sacrifică viitorul pentru că ei ştiu că oamenii, în felul lor, nu se gândesc prea mult la viitor“.

Cheltuielile de personal au crescut în primele opt luni din an cu 21,4%, dar cheltuielile cu investiţiile (din buget şi din fonduri UE) au scăzut cu 30% în aceeaşi perioadă. 

Ministerul Finanţelor raportează procente din sumele primite de la UE ca fonduri nerambursabile în creştere cu 500% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar nu explică, în nota care însoţeşte datele despre execuţia bugetului general consolidat, că, de fapt, sumele primite sunt doar subvenţiile pentru agricultură, care nu erau consemnate până în acest an în execuţia bugetului general consolidat.

 Potrivit execuţiei bugetului general consolidat la opt luni, sumele primite de la UE sunt de 7 miliarde de lei. 

O altă statistică a Finanţelor arată că pe fonduri structurale România a primit, în prima jumătate din an, 4 milioane de euro, o sumă ridicolă. 

Este una dintre explicaţiile pentru care investiţiile sunt atât de jos şi pentru care, la rectificarea bugateră de la începutul lunii, au fost tăiate de la cheltuieli 10 miliarde de lei.

„Lipsa investiţiilor nu se vede acum. Se va vedea în creşterea economică de peste 3-4 ani. Acum sărbătorim. Ce va fi, vom vedea potrivit zicalei „Dumnezeu cu mila!”, comentează economistul Dragoş Cabat.

În Germania, Angela Merkel se pregăteşte pentru al patrulea mandat de cancelar. 

Ziarele ridică în slăvi realizările cancelarului, calmul ei, capacitatea ei de a împinge naţiunea spre un ţel comun. 

Puţini îşi mai amintesc că bazele creşterii economice germane au fost puse de un alt cancelar, Gerhard Schroeder, care a iniţiat reforma pieţei muncii.

„Rezultatele unei politici economice corecte se văd în trei, cinci ani. Oamenii politici vor rezultate astăzi, din această cauză mulţi dintre ei sacrifică viitorul pentru că ei ştiu că oamenii, în felul lor, nu se gândesc prea mult la viitor. Oamenii ies la un grătar, pregătesc mici; dacă au şi muştar guvernarea e bună, dacă nu au, guvernarea este rea. Este o mare risipă să judeci pentru viitor - să faci investiţii pentru vremea în care nu vei mai guverna, de pildă, - pentru că judecata bună pentru mâine ar putea să-ţi aducă pierderi pentru astăzi. De aceea oamenii politici judecă pentru astăzi”, comentează economistul Dragoş Cabat. Investiţiile publice au scăzut an de an. Vor fi de aproximativ 2% din PIB anul acesta faţă de 4,5% din PIB în 2008 sau 4,6% în 2009. Reducerea investiţiilor din buget a fost compensată în anii din urmă de intrarea de fonduri UE. Doar că în 2016 şi în 2017 acestea sunt la un nivel minim, iar banii din fondurile bugetului care să compenseze nu sunt, pentru că guvernul s-a angajat să ducă cheltuielile cu salariile la peste 8% din PIB. Anul acesta cheltuielile bugetului cu investiţiile ar putea fi cele mai mici din ultimii 10 ani, adică sub cele din 2016, care au fost oricum cele mai mici din ultimii zece ani. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) sunt, la nouă luni, mai mici cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile totale de investiţii ale statului (din buget, fonduri UE şi împrumuturi) sunt cu 30% mai mici, comparativ cu aceeaşi perioadă. 

Cheltuielile de personal sunt mai mari cu 21% la opt luni, şi cu 30% în august faţă de august trecut. Şi totul pe fondul unor aşteptări co­lo­sale - o creştere economică ce se poate apro­­pia în acest an de 6%, cea mai mare din UE.