Zi complicată la BNR: Pentru prima dată ministrul de finanţe solicită participarea la o şedinţă a Consiliului de Administraţie al băncii centrale. Ce s-a întâmplat?

Tensiunea a ajuns la cote înalte la Banca Naţională după ce ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, a venit la sediul băncii pentru a participa la şedinţa prevăzută a Consiliului de Administraţie, însă nu este clar de ce în cele din urmă a avut doar o discuţie cu membrii Consiliului şi cu guvernatorul BNR, deşi legea prevede că ministrul de Finanţe poate participa la şedinţele CA ale Băncii Centrale.

“La şedinţele Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României pot participa ministrul finanţelor publice şi un secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, fără drept de vot”, se arată în articolul 33 din Legea 312/2004 privind Statului Băncii Naţionale a României.

Discuţiile s-au axat pe necesitatea de a avea o strategie comună privind reducerea presiunii de pe piaţa monetară, unde dobânda Robor s-a dublat în doar două săptămâni, de la 0,9% la 1,8% fără o justificare aparentă. Dobânda Robor intră în calculul dobânzilor la creditele în lei.

Şefii BNR ar fi invocat directive ale Uniunii Europene, aplicabile ulterior Legii 312/2004, care ar prevedea faptul că miniştrii de finanţe nu pot participa la şedinţele Consiliului de Administraţie al băncii centrale, însă documente ale Băncii Reglementelor Internaţionale consultate de Ziarul Financiar arată că există cazuri când miniştri de finanţe din ţările dezvoltate ale UE participă în boardurile băncilor centrale.

Discuţiile s-au aprins şi mesajul a fost că şedinţa Consiliului de Administraţie va avea loc când şi cum doresc reprezentanţii băncii aşa încât, ca să nu se ajungă în impas, cele două părţi s-au pus de acord că este necesară o cooperare strânsă pentru obiectivul comun, adică depăşirea situaţiei de lipsă de lichiditate de pe piaţa monetară.

În ciuda creşterii accentuate a Robor, BNR a intervenit abia astăzi printr-o injecţie masivă de lichiditate, de 9 mld. lei, împrumuturi acordate băncilor pe o săptămână la dobânda de politică monetară de 1,75%. Este prima intervenţie pe piaţa monetară din august 2015 încoace. Cu toate acestea, Robor la 6 luni a continuat să crească astăzi puternic de la 1,78% la 1,89%, dar oficialii băncii au spus astăzi că efectele se vor vedea în perioada următoare.

Situaţi de astăzi arată o tensiune în creştere între Guvern şi Banca Naţională, de nedorit într-o ţară membră a Uniunii Europene cu un parcurs economic de creştere excepţională şi în plină necesitate de a recupera din decalajele care ne despart de ţările dezvoltate din Europa de Vest.

În articolul 2 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale se prevede: ”BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamentale privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor”.

La nivelul Guvernului şi al partidului de la putere există o nemulţumire crescândă la adresa băncii centrale în contextul în care s-au acumulat teme în care poziţiile au fost divergente.

Astfel, Ministerul Finanţelor afirmă că nu este în regulă ca întreg sistemul bancar, cu active de 80 mld. euro, să plătească impozit pe profit foarte puţin. Conform unor date obţinute anterior de Ziarul Financiar de la Ministerul de Finanţe, sistemul bancar a plătit impozit pe profit aferent anului 2015 în valoare de 306,4 mil. lei (80 mil. euro). Veniturile la bugetul consolidat al statului sunt de 55 mld. euro pe an.

BNR răspunde că misiunea sa este stabilitatea sistemului bancar şi capitalizarea acestuia, aflată la cote satisfăcătoare, şi nu impozitul pe profit plătit de bănci.

Sentimentul din Finanţe şi din Guvern este că BNR nu trage la aceeaşi barcă şi că sunt puşi la punct. Paradoxul este că în boardul BNR sunt patru reprezentanţi care au venit pe filiera Ministerului de Finanţe: Florin Georgescu, fost ministru de finanţe, actual prim-viceguvernator al BNR, Daniel Dăianu, fost ministru de finanţe, Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în Finanţe şi Liviu Voinea, fost ministru al bugetului.

De partea cealaltă, se poate aprecia şi că intenţia ministrului de finanţe de a participa la şedinţa Consiliului de Administraţie a BNR poate fi interpretată ca o “imixtiune” la adresa independenţei băncii centrale care ar putea să nu fie apreciată de investitorii străini.

Problema este însă că există tot mai acut un sentiment de nemulţumire, iar declaraţiile destul de fruste ale premierului Mihai Tudose la adresa sistemului bancar şi chiar a BNR arată că “activul” partidului de la guvernare nu prea mai poate fi ţinut în frâu.

Deschiderea unui “front” în relaţia BNR - Guvern nu foloseşte de fapt nimănui şi poate atrage România într-o spirală a neîncrederii pe plan internaţional, de aceea era poate că mult mai bine catensiunile manifestate azi să nici nu fi apărut, printr-o decizie înţeleaptă de o parte sau de cealaltă.