Raport devastator al Unicredit: BNR va majora dobânda de politică monetară de trei ori anul viitor, leul se va deprecia şi fluxurile de capital ar putea fi negative. „Guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010”

Autor: Roxana Rosu 06.10.2017

Creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari, iar România s-ar putea confrunta anul viitor cu un deficit bugetar de circa 3,7%, deprecierea graduală a leului şi majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori, până la 2,5%, se arată într-un raport al Unicredit Bank, care critică dur deciziile guvernului, apreciind că acesta repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.

În opinia analiştilor băncii, politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii macroeconomice.

”Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018. Creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieşiri nete de capital din România. În plus, creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori”, se precizeză în raport.

BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi Unicredit anticipează o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018.

În opinia analiştilor, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe, iar la mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.

Potrivit raportului, guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deşi resursele sunt limitate, şi analiştii Unicredit anticipează o creştere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, în pofida unei creşteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016.

”În căutarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi re-introdusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunţate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor); 3. a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor1); 4. a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală, şi 5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale”.

În acelaşi timp, fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Investiţiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-şi nemodificată ponderea în PIB.

”Mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanţarea planificată”.

Intrările de fonduri structurale şi de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanţelor Publice) şi s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta.

”Îmbunătăţirea de anul viitor ar putea fi minoră, ţinând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puţin probabil să fie iniţiate noi proiecte mari de infrastructură”.

Analiştii prognozează încetinirea creşterii economice, de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile. Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute. Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate.

”Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va menţine ritmul mediu de creştere a salariilor nete din sectorul public într-un interval de „doar” 4 - 40%”. 

În acelaşi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creşte cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creşterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă Unicredit apreaciază că guvernul forţează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaţilor cu echivalentul contribuţiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. 

În ceea ce priveşte cursul de schimb, tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul EUR-RON în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 până la finalul anului.

”Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară”.

Potrivit raportului, exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară.
 
Cererea internă şi europeană puternice vor sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţillor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul  internaţional (pe măsură ce comerţul internaţional îşi continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puţin stringentă decât în 
restul Europei centrale) şi comerţul cu amănuntul (stimulat de creşterile salariale).
 
”Estimăm o creştere de două cifre a construcţilor din sectorul privat pe toate subcomponentele acestora: spaţii comerciale, logistice, rezidenţiale şi construcţii industriale”.
 
Inflaţia totală şi cea de bază ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor. BNR ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018. 
 
Pe plane extern, analiştii Unicredit cred că există riscul a două conflicte cu autorităţile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală şi al doilea legat de independenţa justiţiei.