Croaţia, cel mai nou membru al UE, pare statul est-european cel mai hotărât să adopte moneda euro în viitorul apropiat. Însă la poartă îi bat multe pericole

Croaţia este cel mai nou membru al Uniunii Europene şi, contrar tendinţei din grupul celor veniţi din fostul bloc comunist, pare hotărâtă să adopte euro în următorii ani. Aceasta cu toate că după anumite criterii statistice este o ţară la fel de săracă precum România, una care, de asemenea contrar tendinţei din grupul statelor foste comuniste aflate acum în Uniunie, a regresat în ultimii zece ani. Mai grav, Croaţia stă pe o bombă economică gata să explodeze - colosul în faliment Agrokor.

În toamna anului trecut presa croată atenţiona că PIB-ul României l-a întrecut pe cel croat, Bulgaria, cea mai saracă ţară din UE, rămânând singura economie din Uniune mai mică decât cea a Croaţiei.

După un alt criteriu de măsurare a economiei, dar şi a bogăţiei unei ţări, PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, Croaţia stă mult mai bine decât Bulgaria, situându-se la 59% din media UE în 2016, faţă de 48% din media UE în cazul Bulgariei. Tot la 59% stă şi România, un stat de patru ori mai populat decât Croaţia. Datele Eurostat arată că în funcţie de acest indicator Croaţia a regresat în perioada 2007-2016 (de la 61% la 59%). România şi Polonia au progresat cel mai mult, cu 16 puncte procentuale (la 59% din media UE, respectiv 69% din media UE). Dintre fostele state comuniste acum membre ale UE tendinţa mai este negativă doar în Slovenia.

De asemenea, Croaţia are o datorie echivalentă cu 82% din PIB, printre cele mai mari din regiune. Spre comparaţie, datoria guvernamentală brută a României este de 39% din PIB, iar cea a Ungariei, un alt stat puternic îndatorat, de 73%, potrivit datelor FMI. Datoria mare va fi o piedică pentru Croaţia în calea adoptării euro.

Ministrul economiei Martina Dalic a declarat miercuri că atât guvernul, cât şi banca naţională, sprijină ideea ca în câţiva ani Croaţia să introducă moneda euro deoarece cetăţenii săi îşi fac deja cele mai multe calcule în moneda unică europeană.

„Guvernul, alături de banca naţională, apreciază că este un moment bun pentru iniţierea procedurilor de adoptare a euro, un obiectiv pe termen mediu; este ceva ce nu poate fi făcut pe termen scurt, peste noapte“, a spus Dalic.

Banca naţională a anunţat că a analizat toate costurile şi beneficiile introducerii euro şi înlocuirea monedei naţionale, kuna, scrie Balkan Insight.

Guvernul va deschide o dezbatere pulică la sfârşitul acestei luni, aşteptările fiind ca intrarea în zona euro să se facă în 2022 sau 2023.

„Croaţii îşi păstrează cea mai mare parte a economiilor în euro, peste 80% din depozite fiind deja în euro, iar tranzacţiile mari, achiziţiile imobiliare şi de maşini fiind negociate tot în euro - euro face de mult timp parte din viaţa noastră de zi cu zi“, a explicat Dalic. Ministra crede că ţara sa va putea îndeplini în curând toate cerinţele pentru introducerea euro datorită ritmului de creştere a economiei naţionale şi reducerii deficitului bugetar şi a datoriei publice.

„Traiectoria pozitivă a economiei şi reducerea deficitului bugetar, reducerea dobânzilor şi inflaţia scăzută, toate acestea ne permit să discutăm despre îndeplinirea celor mai multe dintre criteriile de la Maastricht în acest moment. Suntem de asemenea pe cale să îndeplinim acel criteriu pe care acum nu-l îndeplinim, şi anume datoria. Important este că datoria scade“, a mai spus Dalic, care ocupă şi funcţia de vicepremier. Niciun alt stat din Europa de Est care face parte din UE dar nu şi din zona euro nu are un plan bine definit pentru adoptarea euro, deşi acesta este un obiectiv la care s-au angajat odată cu aderarea la UE. Specialiştii de la Institutul de Economie de la Zagreb estimează că PIB-ul croat va creşte cu mai mult de 3% în următorii doi ani. Însă ei atenţionează că sunt mulţi factori negativi care pot încetini ritmul de creştere, printre aceştia numărându-se relaţiile cu ţările vecine, care pot stopa investiţii semnificativ, ca podul Peljesac, şi numeroasele procese deschise contra statului. Economiştii apreciază că tendinţele pozitive pot fi puse serios în pericol de creşterea datoriilor din sectorul de sănătate, de restructurarea datoriilor Croatia Motorway, de cumpărarea acţiunilor INA de la Mol, de procesele asociate cu criza Agrokor şi de posibilitatea ca ratele de dobândă să crească în UE, notează Total Croatia News. Ei spun că avansul economic va continua să se bazeze pe cheltuielile mai mari ale populaţiei şi ale statului şi doar parţial pe creşterea exporturilor. Bogdan Cojocaru

Impactul exporturilor asupra creşterii economice se va diminua deoarece va accelera creşterea importurilor. Croaţia este recunoscută ca ţară turistică, dar turismul nu contribuie decât cu 3-4% la PIB. Spre comparaţie, contribuţia industriei prelucrătoare este de 17-18%.

Ca un exemplu al stării relaţiilor Croaţiei cu vecinii, preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a amânat la începutul acestei luni vizita anunţată pentru Zagreb din cauza agravării tensiunilor politice dintre cele două ţări. Amânarea urmează unei noi dispute între cele două părţi în legătură cu amplasarea în Belgrad a statuii unui maior din Armata Poporului din Iugoslavia, Milan Tepic.

O problemă care se agravează pentru guvernul croat este Agrokor, cel mai mare retailer din Balcani, acum în faliment. Compania are peste 70.000 de angajaţi în Slovenia, 40.000 în Croaţia şi 20.000 în Serbia şi Bosnia. Conglomeratul a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 6,5 miliarde de euro, echivalentul a 16% din PIB-ul croat. Acum Agrokor are un management ales de guvern. Un raport financiar nou privitor la cele mai mari subsidiare ale gigantului croat arată că fostul management al companiei a subestimat pierderile acestora cu 250 milioane de euro în anul 2015, potrivit Balkan Insight. Subsidiarele au încheiat anul 2016 cu pierderi de 442 milioane de euro.

Sondajele de opinie arată că şomajul este cea mai importantă problemă a cetăţenilor croaţi.