Creşterea economică de 8,8% din trimestrul III s-a bazat şi pe producţiile record din agricultură. Dar cu cât?

Creşterea economică record de 8,8% din trimestrul III se bazează şi pe producţiile bogate de grâu, rapiţă şi floarea-soarelui din acest an agricol, în contextul în care anul acesta preţurile de valorificare ale cerealelor şi ale oleaginoaselor au fost mai mari, un argument care i-a determinat pe o parte din fermieri să îşi vândă producţiile la recoltare.

În 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat producţii record de grâu, secară şi triticale, rapiţă, mazăre şi floarea-soarelui.

„Bineînţeles că şi agricultura a avut o contribuţie la creşterea economică de 8,8%  din trimestrul III. Fără agricultură nu faci nimic. Anul acesta am avut recolte mai bogate şi preţuri mai bune la grâu şi rapiţă, deci a existat tentaţia de a vinde mai mult la recoltare“, a declarat pentru ZF Alexandru Gheorghe, proprietarul Somalex, care cultivă cereale şi oleaginoase pe o suprafaţa de 3.300 de hecatre în Călăraşi şi Ialomiţa. 

Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, spune că o bună parte din producţia de grâu şi rapiţă s-a vândut deja, însă cu toate acestea agricultura are o pondere de maximum 1-2% la creşterea economică de 8,8% din trimestrul trei, o creştere pe care o pune pe seama serviciilor şi a altor sectoare.

„Agricultorii şi-au depăşit şi anul acesta norma. Am avut producţii mari şi la grâu, la rapiţă, la floarea-soarelui. Grâul deja s-a epuizat, rapiţa s-a vândut în primele luni după recoltare în proporţie de 70%. Agricultura a pus umărul la această creştere cu maximum 1-2% prin exporturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui. Ponderea mare a creşterii economice cred însă că se datorează serviciilor şi altor sectoare“, a declarat pentru ZF Toma Dinu.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, consideră că „surpriza“ în ceea ce priveşte formarea PIB pe sectoare va veni din partea agriculturii şi a comerţului.

„Deocamdată nu aveam detalii cu privirea la performanţele sectoarelor economice. Cifra foarte mare pe care am văzut-o nu poate fi explicată decât printr-o producţie agricolă foarte mare şi o creştere foarte mare a sectorului de comerţ, care este alimentat de o creştere a consumului. Cel mai probabil surpriza pe partea de formarea a PIB va apărea printr-o creştere foarte puternică a agriculturii şi a comerţului“, a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Traderul de cereale Sergiu Gorban din Arad, proprietarul Transylvania Invest, spune că, deşi agricultura are o contribuţie semnificativă la creşterea economică de 8,8% din trimestrul III, această creştere se bazează mai mult pe industrie.

În partea de vest a ţării produ­cătorii de cereale şi oleaginoase şi-au stocat cea mai mare parte a producţiei de grâu şi porumb şi au vând pro­ducţiile de floarea-soarelui şi de rapiţă, producţii care sunt mai scumpe şi mai greu de depozitat, potrivit acestuia.

„Agrobusinessul a crescut şi anul acesta faţă de anul trecut, iar po­tenţialul său este mult mai mare. Şi agricultura are un rol impotant, dar creşterea economică din T3 cred că se datorează în mare parte industriei“, a spus el.

Valoarea totală a ramurii agricole a fost de 15,4 mld. euro în 2016.

Anul trecut România a ocupat locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui, locul doi la producţia de porumb, după Franţa, şi locul cinci la grâu, potrivit datelor Institutului Naţional de Satistică.