Marea întrebare a revoluţiei fiscale: ce vor spune instanţele de judecată dacă vor scădea salariile nete? „Vor fi zeci de mii de procese în instanţă în cazul în care angajatorii nu majorează salariile brute. Nici nu trebuie să-i cheme la renegocieri, trebuie să majoreze direct salariul.“

Angajatorii care vor scădea sa­la­riile nete ale angajaţilor în­ce­pând cu anul 2018 ca ur­mare a transferului contribu­ţiilor so­ciale de la angajator la angajat ar putea fi chemaţi în instanţă de către an­gajaţii care se simt nedreptăţiţi.

Negocierea salariilor în România se face de regulă pe nivelul salarial net, însă în con­trac­tele de muncă se menţionează salariul brut.

„Vor fi zeci de mii de procese în instanţă în cazul în care angajatorii nu majorează salariile brute. Angajatorul nici nu trebuie măcar să che­me la negocieri salariaţii, ci trebuie să res­pec­te noua definiţie a salariului brut. Nu se poate crea un dezavantaj salariaţilor. Angaja­torul ar trebui să demonstreze că au crescut cheltuielile sale totale cu salariile, ceea ce nu este cazul, ci dimpotrivă, acestea scad cu câteva zeci de lei pe lună la un salariu mediu“, a spus avocatul Gheorghe Piperea, profesor de drept comercial la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Pe de altă parte, el a menţionat că această măsură distruge ideea de securitate socială aşa cum a fost ea gândită acum 100 de ani, pe trei piloni: statul, angajatorul şi angajatul.

„O masă nu poate sta pe mai puţin de trei picioare. Nu poţi să elimini unul dintre pilonii securităţii sociale – angajatorul“, a mai spus el.

Avocaţii specializaţi în dreptul muncii spun că angajaţii ar putea avea câştig de cauză în instanţă dacă pot dovedi că şi-au negociat un anumit nivel salarial net, iar angajatorul nu şi-a respectat înţelegerea. 

„Ar trebui să se aplice teoria impre­viziunii contractelor, care spune că, în măsura în care condiţiile se schimbă, în acel moment în mod auto­mat ar trebui să se actualizeze şi contractele, mai ales în favoarea angajaţilor, dar este cu dus şi întors. Până la urmă, deşi în general se negociază salariul net, în contractul de muncă apare salariul brut şi este greu de demonstrat în instanţă că ai negociat netul. De regulă, negocierea a avut loc între două persoane, angajatul şi persoana de la HR, fără martori“, a spus avocatul specializat în dreptul muncii Costel Gîlcă.

Modificarea adusă Codului fiscal şi publicată deja în Monitorul Oficial transferă contribuţiile sociale din sarcina angajatorului în sarcina exclusivă a angajatului, iar cuantumul total al acestora scade de la 39% din salariul brut la 37%.

Prin urmare, pentru ca angajaţii să rămână cu acelaşi nivel al salariului net ca în 2017, salariile brute ar trebui majorate cu circa 17 -20% începând din 2018.

Magda Volonciu, avocat specializat în dreptul muncii şi partener coordonator al SCPA Magda Volonciu şi Asociaţii: „Nu îl poate obliga nimeni pe angajator să crească salariile brute, el are nişte interese economice. Eu cred totuşi că peste 60% dintre companii vor compensa, în mare parte, această intervenţie a legiuitorului

„Nu îl poate obliga nimeni pe angajator să crească salariile brute, el are nişte interese economice. Eu cred totuşi că peste 60% dintre companii vor compensa, în mare parte, această intervenţie a legiuitorului. Ce se întâmplă dacă angajaţii din restul de 40% din companii care nu măresc salariile brute se duc în instanţă? Eu cred că nu le dă nimeni dreptate, pentru că angajatorii nu sunt obligaţi să majoreze salariile, ci sunt obligaţi doar să iniţieze negocierea noilor contracte şi pot creşte salariile sau nu ca urmare a negocierii“, a explicat prof. univ. dr. Magda Volonciu, avocat specializat în dreptul muncii şi partener coordonator al SCPA Magda Volonciu şi Asociaţii.

De aceeaşi părere este şi expertul în legislaţia muncii Corneliu Benţe, care spune că, individual, salariatul nu este protejat, deoarece nu scrie nicăieri în contractul de muncă salariul net pe care ar trebui să îl primească angajatul. „Angajaţii care vor să dea în judecată angajatorii care nu le-au mărit salariile brute nu au şanse de câştig în instanţă, pentru că angajatorii nu au fost obligaţi să facă această majorare. Ne întrebăm ce s-ar întâmpla dacă această ordonanţă ar fi respinsă şi s-ar întoarce la legislaţia actuală, nu ar rămâne angajatorii care au majorat salariile cu nişte sume pe care nu le-ar putea lua înapoi?“, se întreabă Corneliu Benţe, expert în legislaţia muncii, fondator al companiei de consultanţă Benţe & Asociaţii şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Experţilor în Legislaţia Muncii.

O parte dintre avocaţii specializaţi în dreptul muncii au spus că unii angajatori intenţionează să acorde, temporar, bonusuri până la clarificarea situaţiei, prin menţinerea salariului brut la nivelul actual şi compensarea pierderii „pe net“ prin astfel de prime.

„Am auzit că sunt agenţi eocnomici care vor să le acorde nişte bonsuri prin care să compenseze o eventuală scădere a salariului net. Sigur că se poate lua această măsură unilaterală, cu condiţia ca bonusurile să fie impozitate“, a spus avocatul specializat în dreptul muncii Alexandru Ţiclea. În opinia sa, majoritatea angajatorilor vor lua măsuri prin care să nu diminueze salariile nete ale angajaţilor.

„Eu cred că acordarea de bonusuri pentru compensarea netului nu respectă deloc spiritul legii. Şi din punct de vedere fiscal o astfel de măsură nu face decât să eludeze legea, bonusurile se acordă pentru performanţă, este clar că dacă îl acorzi în alte condiţii faci o fraudă la lege“, a mai spus avocatul Costel Gîlcă.

De altfel, un studiu realizat de firma de recrutare Adecco arată că 45% dintre angajatorii chestionaţi spun că vor menţine salariile nete ale angajaţilor la momentul la care sunt în prezent, indiferent de costurile supli­men­tare generate de noile reglementări fiscale, iar 10% vor încerca să menţină aceleaşi salarii nete ale angajaţilor prin acordarea de bonusuri, în timp ce 37% aşteaptă răspuns de la compania-mamă înainte de a lua o decizie.

Continental, un grup cu peste 18.000 de angajaţi, încă nu a decis dacă va creşte salariile brute

Grupul Continental, producătorul de componente auto care a încheiat anul trecut cu un efectiv de 18.200 de salariaţi, nu a luat încă o decizie cu privire la salarizarea angajaţilor din 2018, în noul context fiscal.

„Încă nu am luat o decizie definitivă cu privire la creşterea salarială brută a angajaţilor noştri. Categoric, nu ne dorim ca angajaţii noştri să fie afectaţi în vreun fel de aceste schimbări legislative. Urmărim cu interes modificările şi schimbările ce vor avea loc în cadrul Codului fiscal şi, odată ce acestea sunt finalizate, vom lua o decizie în acest sens“, a spus Christian von Albrichsfeld (foto dreapta), directorul general al Continental România.

El a spus că urmează să înceapă discuţiile cu reprezentanţii angajaţilor, în conformitate cu legile în vigoare, pentru a negocia contractele colective de muncă pentru anul viitor. „Pentru noi, Continental, aceste schimbări bruşte ar genera o schimbare bugetară suplimentară (în ciuda declaraţiilor guvernului) neluată în calculul de buget pentru 2018, întrucât o mare parte a angajaţilor noştri sunt scutiţi de plata impozitului pe salariu“, a mai spus Von Albrichsfeld.