România 5% - ce am propus şi ce s-a îndeplinit

1. Creşterea competenţei în economie şi administraţie:

Creşterea profitabilităţii companiilor private măcar cu 10% va însemna scoaterea la lumină a unor profituri de un miliard de euro (astăzi pierderile tuturor companiilor din România se ridică la 10 miliarde de euro). Rezultă un plus de 0,2% din PIB.

• Sistemul de companii din Ro­mâ­nia a înregistrat un profit net record în 2016, de 95 de miliarde de lei la o cifră de afaceri de 1.300 mld. lei, pro­fit cu 50% mai mare faţă anul an­te­rior. Aceas­ta a impulsionat creşterea PIB la 4,8% în 2016. În 2017, profitul preco­ni­zat va fi şi mai mare, având în vedere că la nouă luni creşterea PIB este de 7%. Competenţa în adminis­tra­ţie rămâne un obiectiv pentru viitor.

2. Guvernanţa corporatistă în companiile de stat:

Companiile de stat au afaceri totale de circa 10 miliarde de euro şi un rezultat final în 2013 de 100 mil. euro.  Cu o mai bună administrare se obţine un miliard de euro profit, ceea ce înseamnă 0,2% în plus la PIB.

• Pentru prima dată, companii de stat precum Hidroelectrica, Romgaz sau Transgaz au marcat profituri excepţio­na­le în 2016, atât ca urmare a creşterii pre­ţurilor la energie, cât şi ca urmare a restructurărilor.

3. Eliberarea activelor îngheţate:

Crearea unui fond suveran care să includă fonduri din vânzarea/concesionarea de resurse, acţiuni la companiile din energie rămase în proprietatea statului şi activele funciare. Există potenţial ca acest fond să aibă o capitalizare de 2-3 miliarde de euro iar listarea pe bursă ar atrage investitori. Rezultă un plus 0,1% din PIB.

• Ideea construirii unui fond suve­ran a fost preluată de actuala guvernare, iar în capitalul fondului vor intra com­panii de stat din energie. Fondul ur­mea­ză să ridice bani de pe pieţele inter­na­ţionale pentru a investi în infrastructură şi în fonduri cu capital de risc.

4. Crearea şi reţinerea de valoare adăugată în economie:

Dublarea investiţiilor străine, dintre care în principal în IT şi componente auto, ar însemna creşterea de la 2 la 4 miliarde de euro.

Exemplul TRW Automotive/airbaguri/ Roman/500 de locuri de muncă trebuie multiplicat printr-un program „Oraşe atrag investitori“. Încă 100 de astfel de investiţii în 2 ani ar însemna încă 0,2% din PIB.

• Investiţiile străine au crescut în 2016 până la 4 miliarde de euro,  cu 50% fa­ţă de 2013, anul de referinţă. Proble­ma României rămâne însă faptul că in­ves­tiţiile străine vin doar în vestul Ro­mâ­niei. Astfel, stocul investiţiilor străine în Timiş este de 3,5 mld. euro, în timp ce în judeţul Gorj sau Mehedinţi este sub 20 de milioane de euro.

5. Scoaterea la vânzare a creditelor neperformante de către bănci,

în valoare de 12 miliarde de euro, ar însemna aducerea la PIB a încă 0,1% prin efectul de includere în circuitul economic al activelor imobiliare/comerciale/ industriale astăzi blocate.

• Băncile au continuat să scoată pa­che­te de milioane de euro de credite ne­performante la vân­zare, dar procesul va fi încetinit de inter­ven­ţia legislativă a Minis­terului de Finanţe, prin care, de anul acesta, doar 30% din valoarea cre­an­ţelor va fi deductibilă la calculul impozitului pe profit.

6. Susţinerea primilor 100 de exportatori cu capital local

pentru dublarea exporturilor lor în următorii cinci ani. Acum doar o singură companie cu capital local (Interagro) este în top 100 exportatori români. Pentru aceasta este necesară înfiinţarea unei Agenţii „Export România“ care reprezintă extern interesele exportatorilor locali. Rezultă un aport la PIB de 0,2%.

• Guvernul nu are un plan pentru ex­portatorii cu capital privat românesc, însă guvernul Cioloş a resuscitat In­vestRo­mania, agenţia de promovare in­ves­tiţiilor în România, care avea şi o com­ponentă de promovare a in­ves­ti­ţi­ilor româneşti pe pieţe externe.

7. Programul de investiţii în educaţie pentru IT&C care să crească de cinci ori numărul de absolvenţi anual de IT&C în următorii zece ani:

România trebuie să treacă de la sectorul primar (30% din populaţie ocupată cu agricultura) într-o singură generaţie, la sectorul terţiar, pentru că nu există suficiente capacităţi industriale care să absoarbă forţa de muncă tânără, ceea ce se poate face numai prin educaţie. Rezultă un plus de 0,1% din PIB

• A crescut numărul de absolvenţi cu profil IT&C, însă insuficient faţă de nevoile angajatorilor din acest domeniu. Singurul aspect pozitiv a fost menţinerea măsurii de scutire a impozitului pe venit de 16% pentru programatori.

8. Analiza practicilor de transfer pricing ale multinaţionalelor şi evaluarea unei măsuri de scoatere la lumină a profiturilor acestora:

Companiile străine au afaceri de 150 mld. euro pe an în România, adică 60% din totalul cifrei de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din România. Rezultă un plus de 0,1% din PIB.

• Însăşi Comisia Europeană a adoptat o directivă care va obliga multinaţionalele să raporteze profiturile în ţările în care le produc, măsură care va fi aplicată şi în România în 2018.

9. Intensificarea exporturilor de produse agroalimentare procesate

(din 4 mld. euro exporturi, 2 mld. euro sunt cereale şi animale vii). Având în vedere creşterea accelerată a sectorului în ultimii 5 ani (de la 1 mld. euro la 4 mld. euro), putem avea dublare în următorii cinci ani. Impact anual în PIB: plus 0,2%

• Exporturile de produse agroali­men­tare au crescut la 6 miliarde de euro în 2016, iar deficitul comercial s-a redus la 500 de milioane de euro. Din totalul exporturilor de produse agroalimentare exportate, jumătate sunt procesate.

10. Aducerea a 200.000 de angajaţi din economia subterană şi din mediul rural pe piaţa oficială a muncii,

astfel încât în 5 ani să avem 6 milioane de angajaţi în total, faţă de 5 milioane în prezent. Impact de 0,1-0,2% din PIB.

• Creşterea investiţiilor, în special în sectoarele auto şi în centrele de servicii de externalizare, a condus la crearea de 100.000- 150.000 de noi locuri de muncă în fiecare an, astfel că în prezent în România există peste 6 milioane de contracte de muncă şi peste 5 milioane de salariaţi, potrivit Inspecţiei Muncii.