Bogdan Nicolae Badea, preşedintele directoratului, Hidroelectrica: Anul viitor vom adăuga 40 MW la puterea de producţie

S-a dărâmat o paradigmă, aceea că în permanenţă vor scădea preţurile la energie. Sunt diverse conjuncturi care pot genera o creştere punctuală a preţului. Cei care nu au resurse financiare să susţină astfel de fluctuaţii, cine nu poate intră în insolvenţă cum am văzut, spune Bogdan Nicolae Badea, preşedintele directoratului, Hidroelectrica, în cadrul evenimentului ZF Energie 2017.

Alte declaraţii din cadrul evenimentului:

Aţi lansat foarte multe teme de dezbatere. Energia este un subiect care în ultima perioada a fost pe prima pagină a tuturor ziarelor. Este un subiect important pentru că aşa cum spuneam este motorul economiei.

Toată lumea se întreabă care va fi viitorul sectorului. Am trăit multă vreme în paradigma că România are supracapaitate de producţie. S-au făcut investiţii, structura s-a schimbat faţă de atunci când sistemul energetic naţional a fost distribuit. Fiecare companie a trebuit să-şi regleze structura în conformitate cu regulaţiile. Renel şi Conel nu aveau niciun fel de competitor, de atunci companiile au trebuit să îşi schimbe anumite lucruri precum eficientizarea costurilor.

Hidroelectrica a trecut printr-un amplu proces de restructurare. A fost nevoie de o insolvenţă ca să înţelegem că trebuie să se schimbe lucrurile ca şi mentalitate şi ca şi management. Trebuie să gândim în perspectivă, să ne schimbăm priorităţile, să vedem de ce nu avem astăzi un jucător naţional, să ne eficientizăm resursele.

Toţi actorii sau rezumat la a aministra ceea ce au, este mai complicat să dezvolţi afacerea, este mai complicat să te arunci îtr-o zonă care nu este confortabilă. Ne-am ascuns mult timp în spatele ideeii că nu este core-business-ul nostru, mă irită foarte tare această idee. Este de datoria naostră să înţeegem ceea ce se întâămplă, să vedem ceea ce fac alţii, care sunt trendurile din jurul nostru. Suntem ţară membră a UE, ne putem uita în jur, să vedem cum ne poziţionăm ca şi ţară, ca şi companii la ceea ce înseamnă aceste trenduri.

Hidroelectrica şi-a schimbat modul în care îşi calibrează afacerea, pe lângă ceea ce facem vindem energie electrică, asigurăm un foarte mare procent din serviciile de sistem ale României încercăm să asigurăm o dezvoltare cât mai mare a capacităţilor. Încercă să facem în acelaşi timp profit pentru acţionari. Companiile energetice nu sunt ONG-uri, fiecare acţionar solicită un randament cât mai bun. Anul acesta Hidroelectrica a demonstrat că poate da dividende foarte mari acţionarilor, în paralel cu aceste dividende a trebuit să accelerăm investiţiile. Devine din ce în ce mai greu să faci investiţii în România. Este o supra reglementare pe ceea ce înseamnă o investiţie, există acte normative care se contrazic unul cu celalalt. Avem mari probleme pe investiţiii care necesită o grămadă de avize şi acorduri. Este un hăţiş extrem de complicat şi cred că astfel de dezbateri ar trebui să aibă rolul de a trage un nsemnal de alarmă şi de a găsi soluţii, în măsura în care se doresc invesţiţii. Eu consider că potenţialul României nu este valorificat nici pe departe. În loc să producem munţi de hârtie ar trebui să ajungem cât mai repede la rezutatul final.

Depinde pentru cine a fost criză, din punct de vedere al producătorilor de enrgie electrică a fost o iarnă mai complicat, dar a fost o iarnă. Iarna are mereu o anumită specificitate, din punct de vedere tehnic există anumite pregătiri speciale, nu cred că există varianta în care să ne apropiem de un blackout din punct de vedere al lipsei capacităţii de producţie.

Avem mai multe pieţe active, ceea ce s-a întâmplat iarna trecută a fost rezultatul unui comportament, al unor traderi de energie. Dacă vă uitaţi la consumul conectat la producţie suntem conectaţi, la pieţele din jur.

Dacă ne uităm la pieţele de energie, ceea ce am văzut că multă lume se raportează la ziua următoare, nu putem tranzacţiona volumele de producţie pe piaţa pentru ziua următoare. Hidroelectrica are o strategie pe termen lung, nu aşteptăm până în ultima zi să ne vindem energia.

E o piaţă liberă, se simte nevoia unei mai bune reglementări, ne punem problema ce se poate face astfel încât să nu limităm accesul participanţilor la piaţă şi posibilitatea lor de a obţine profituri. Trebuie să nu avem o creştere extrem de spectaculoasă care să pună presiune pe toţi cum s-a întâmplat în ianuarie.

S-a dărâmat o paradigmă, aceea că în permanenţă vor scădea preţurile la energie. Sunt diverse conjuncturi care pot genera o creştere punctuală a preţului. Cei care nu au resurse financiare să susţină astfel de fluctuaţii, cine nu poate intră în insolvenţă cum am văzut.

 Îmi cer scuze public că facem prea mult profit. Am avut impresia că suntem în 2017, ne cerem scuze că Hidroelectrica a trecut de la companie intrată într-o insolvenţă generată din investiţii fără sens, din contracte cu băieţii deştepţi.

Spuneam că marea problemă care reglementează acest preţ este reglementarea. Ţin minte că în cadrul unei dezbateri s-a considerat că pentru a ajuta marii consumatori, aceştia sunt exceptaţi de la plata certificatelor verzi.

Tot timpul, încercând să salvăm un segment, am pus presiune pe alt segment. Vorbim de riscuri, nu cred că se simt foarte confortabili cei care şi-au făcut credite la bănci, care şi-au făcut o schemă de susţinere, care s-a schimbat mult şi le-a creat mari probleme.

Nu cred că a trecut multă vreme de când cei cu preţul mic la energie, corect, cum ar spune unii, a intrat în faliment.

Nici la Hidroelectrica lucrurile nu stăteau extraordianr, dăm 80 de milioane de euro pe apă în fiecare an. În Austria e 0 pe an spre exemplu. Hidroelectrica are investiţii istorice făcute de statul român a căror soartă depinde de viabilitatea lor economică. Dacă se va decide că ele nu sunt viabile economice, lucrul acesta va depinde de situaşiile finaciare. Preşul nu este dat doar de producător. Uităm să spunem în această dezbatere că preţul este la jumătate, restul este operatorul, taxa de distribuţie şi multe alte costuri.

Este total incorect să se dea vina pe producători pentru creşterea preţurilor. Domnilor dacă cererea stabileşte preţul, nu mai putem da în nicio piaţă competitivă un preţ sub preţul pieţei pentru a salva industrii.

Din punct de vedere a preţurilor, cred că am vândut până acum vreo 7 terawaţi pentru 2018. Eu cred că vindem ieftin în continuare şi fiecare ar trebui să se uite în propria ogradă.

Din partea consumatorilor semnalele de alarmă se tot trag şi sunt extrem de vehemente, avem o problemă de competitivitate în măsura în care nu aliniem toţi factorii şi nu punem cap la cap tot ceea ce înseamnă participanţi la piaţă. Cheia în acest moment sunt investiţiile. Trebuie să acceptăm nişte realităţi. Tot sistemul energetic naţional este învechit. Au durate de viaţă depăşite de mult. Fiecare dintre aceşti operatori au intrat în programe ample de tehnologizare şi chiar au investiţii noi aşa cum se întâmplă şi la Hidroelectrica. Este fals că energia hidro este ieftină comparativ cu alte resurse.

Probabil, la un termen normal de investiţie acoperire, preţul energiei s-ar duce la 70-80 de euro dacă am construi de la zero sistemul energetic.

Încercăm să ne securizăm protofoliul şi ne-am lansa ţin investiţii extrem de costisitoare, suntem în investiţii de peste 70 de milioane de euro, vom relua în iarnă la vidraru peste 180 de milioane de euro, retehnologizarea la Măricelu 180 de milioane de euro, centrala de la retezat alţi 100 de milioane de euro. Deja Porţile de Fier au intrat într-o retehnologizare. Este o perioadă prielnică pentru investiţii şi efectele se vor vedea în 4-5 ani dar vor fi efecte care ţin de dezvoltarea durabilă.

E important să nu retragem din producţie. Trebuie să compensăm lipsa de investiţii, posibil vom intra cu peste 40 de MW anul viitor în producţie. Sunt investiţii începute.