Interviu Daulet Batraşev: Istoria favorabilă a dialogului politic între cele două ţări a avut un impact pozitiv asupra cooperării economice

Anul 2017 a fost unul de referinţă pentru Kazahstan, marcat de o serie de evenimente extrem de importante pentru dezvoltarea statului. Excelenţa sa preşedintele Nursultan Nazarbaev a pus în mişcare o amplă reformă politică menită să producă un transfer substanţial al puterii de la ramura executivă la cea legislativă.

În mesajul anual către naţiune, preşedintele a anunţat cinci mari priorităţi pentru cea de-a treia fază de modernizare a Kazahstanului, având drept scop asigurarea unui nou model de creştere a economiei şi a competitivităţii globale a statului.

Un alt program important demarat anul acesta este strategia de stat pentru reînnoire spirituală, unul dintre rezultate fiind trecerea la alfabetul latin pentru a facilita dezvoltarea Kazahstanului.

Expoziţia internaţională „EXPO 2017“, desfăşurată sub sloganul „Future Energy“ (Energia Viitorului), a fost unul dintre cele mai importante evenimente ale anului, punând în evidenţă reuşitele a 122 de ţări şi 22 de organizaţii internaţionale în domeniul energiei regenerabile şi al reducerii impactului oamenilor asupra mediului. Peste 3 milioane de oameni au vizitat expoziţia. România a avut un rol activ în EXPO 2017, prezentând un proiect unic - laserul de la Măgurele, care a fost desemnat de către vizitatori între cele mai interesante cinci exponate.

În 2017, Kazahstan a devenit membru în Consiliul de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, contribuind la discuţii, deliberări şi soluţii în ceea ce priveşe cele mai importante probleme de pe agenda globală. În ianuarie 2018 Kazahstanul va deţine şefia Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, atrăgând atenţia statelor-membre asupra construirii unei lumi fără conflicte sau arme de distrugere în masă.

Dincolo de EXPO 2017, anul acesta Astana a găzduit o serie de evenimente internaţionale de mare interes, inclusiv mai multe serii de discuţii legate de încetarea conflictului din Siria prin construirea gradual a mai multor zone sigure pe teritoriul sirian. Discuţiile de pace din Astana au făcut posibilă oprirea ostilităţilor, aducerea la masa negocierilor atât a unor reprezentanţi ai guvernului sirian, cât şi a forţelor de opoziţie şi pregătirea negocierilor mult mai ample de la Geneva.

Pe 1 ianuarie 2018 se va deschide Centrul Financiar Internaţional de la Astana, transformând capitala Kazahstanului într-un hub internaţional de afaceri. Acest lucru este îndeosebi important pentru că anul viitor va avea loc a 20-a anivesare a oraşului Astana, ce întruchipează succesul socioeconomic şi politic al Kazahstanului în anii de independenţă.

Economia statului continuă să se dezvolte rapid, atrăgând 250 de miliarde de dolari în ultimii 12 ani. Cea de-a treia etapă de modernizare, pe care am amintit-o deja, se con­centrează pe cinci zone prioritare: accelerarea modernizării tehnologice, îmbună­tăţirea mediului de afaceri, stabilitatea macroe­co­no­mică, asigurarea locurilor de muncă productive şi îmbunătăţirea calităţii capitalului uman.

Ţara noastră păstrează o poziţie înaltă în clasamentele internaţionale. În raportul Doing Business 2017-2018, Banca Mondială a plasat Kazahstanul pe locul 36 dintre 180 de ţări. Guvernul continuă să implementeze un număr de programe importante de dezvoltare industrială şi să îmbunătăţească climatul investiţional.

În acest an, celebrăm 25 de ani de relaţii diplomatice între România şi Kazahstan. Aş vrea să remarc faptul că România a fost una dintre primele state care au recunoscut independenţa Kazahstanului.

De-a lungul acestei scurte perioade istorice, statele noastre au înregistrat progrese semnificative în toate domeniile, inclusiv politic, comerţ, economic sau cultural. Kazahstanul şi România se bucură de un dialog politic regulat; grupuri de prietenie sunt active în parlamentele ambelor state. Există, de asemenea, o strânsă coordonare în ceea ce priveşte eforturile noastre în Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte foruri internaţionale. Mai mult, Astana şi Bucureştiul sunt dispuse să promoveze interesele reciproce în regiunile respective. Au loc anual consultări politice la nivelul ministerelor de afaceri externe şi la cel al comisiilor interguvernamentale pentru comerţ şi ştiinţă.

În iulie 2017, ministrul de externe Teodor Meleşcanu a vizitat Kazahstanul. Momentul a avut o importanţă istorică pentru cooperarea bilaterală, deoarece şeful diplomaţiei române l-a întâlnit pe prim-ministrul cazah, pe ministrul de externe şi alţi membri importanţi ai parlamentului, vizitând de asemenea regiunea Karaganda pentru a avea discuţii cu românii din diaspora.

Istoria favorabilă a dialogului politic dintre ţările noastre a avut un impact pozitiv asupra cooperării economice bilaterale. Kazahstan şi România au dezvoltat o strânsă cooperare în comerţ, fapt dovedit de valoarea în creştere a schimbului comercial. În primele şapte luni din 2017, valoarea schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la valoarea de 567 milioane de dolari, în creştere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Considerăm că România este un partener important în Europa de Est şi în Balcani. Kazahstanul este extrem de interesat în a profita de potenţialul de tranzit pentru a facilita transporturi între Asia şi Europa pe ruta Europa de Vest - vestul Chinei, Marea Neagră - Caucaz - Marea Caspică. În opinia noastră, România - fiind poarta de Sud a Uniunii Europene - poate juca un rol important în implementarea de către Kazahstan a planurilor sale pe termen lung.

Vedem România ca pe un centru regional pentru exportul petrolului din Kazahstan, fapt evidenţiat şi de activitatea KazMunayGas International, ce a adus o contribuţie semnificativă la întărirea securităţii energetice a României.

În acelaşi timp, trebuie să diversificăm relaţiile economice pentru a include şi alte zone de interes pentru cele două state - tehnologia informaţiei, agricultură, turism, cercetare şi inovare, precum şi cooperare culturală, ceea ce poate duce la extinderea relaţiei noastre dincolo de sectorul economic.

Din acest motiv, dăm mare atenţie sferei educaţionale. La nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi la cel al universităţilor, avem programe de mobilitate care ne permit să finanţăm trecerea profesorilor şi a studenţilor de la o instituţie de învăţământ la alta.

Graţie eforturilor diplomatice, un post de lector în limba, cultura şi civilizaţia română a fost deschis la Universitatea de Stat din Karaganda - singurul de acest fel din toată Asia Centrală.

Decembrie e o lună specială pentru ţările noastre, România sărbătorind ziua naţională pe 1 decembrie, iar Kazahstanul sărbătorindu-şi independenţa pe 16 decembrie.

Profit de această oportunitate pentru a ne felicita cu aceste ocazii. Sunt încrezător că relaţiile de prietenie şi care aduc beneficii ambelor părţi, dintre România şi Kazahstan, vor deveni din ce în ce mai puternice în anii ce vin.