Joc de domino. Prăbuşirea industriei de îngrăşăminte chimice a dus la scăderea consumului de gaze naturale

Autor: Alina-Elena Vasiliu 28.12.2017

Prăbuşirea industriei de îngrăşăminte chimice a dus în ultimii ani la scăderea consumului total de gaze naturale. Astfel, în perioada 2013-2016, consumul anual total de gaze naturale din România a scăzut cu circa 6%, până la 124,1 milioane MWh (circa 11,7 miliarde de metri cubi) în 2016.

„Un motiv al scăderii consumului a fost reducerea activităţii industriei de îngrăşăminte chimice, mare consumatoare de gaze naturale”, spun reprezentanţii Romgaz, producătorul şi furnizorul de gaze naturale.

Constatarea vine în contextul în care, în anii ’80, România exporta un milion de tone de îngrăşăminte chimice în ţările arabe, însă acum nu mai exportă deloc, după cum spunea anul acesta Virgiliu Băncilă, preşedintele combinatului Chimcomplex Borzeşti, adăugând că investitorii ar trebui să aibă în vedere deschiderea unei fabrici de îngrăşăminte chimice în Dobrogea, pentru a face agricultura să redevină competititivă.

În 2008, România a avea o producţie de îngrăşăminte chimice cu azot de 1,7 milioane de tone, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică. În 2015, ultimul an pentru care INS a publicat date, producţia era de 0,4 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producţia a scăzut la un sfert în şapte ani. De altfel, în 2015 a fost marcată cea mai mare scădere de la un an la altul, producţia scăzând la jumătate faţă de 2014.

Îngrăşămintele chimice cu azot, potasiu şi fosfor (numite şi grupul NPK) sunt folosite mai ales pentru fertilizarea culturilor de porumb.

Printre cei mai mari consumatori de gaze din industria chimică sunt combinatele Interagro, grup deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae, şi Azomureş. Afacerile Interagro s-au prăbuşit în 2016 la 17 mil. lei, faţă de 275 mil. lei în 2015, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania a avut anul trecut pierderi de 37,9 mil. lei. În 2012, Interagro avea afaceri de 2,8 mld. lei.

La vârful pieţei de îngrăşăminte chimice se află Azomureş, controlat de Ameropa, cu afaceri de 1,4 mld. lei anul trecut, în scădere faţă de 1,7 mld. lei în 2015, dar cu un profit net în creştere la 147 mil. lei, faţă de 123 mil. lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. În 2012, Azomureş avea afaceri de 1,8 mld. lei şi profit de 244 mil. lei.

Sectorul chimic din România înregistrează cel mai mare deficit în comerţul internaţional de bunuri. Industria chimică (substanţe şi produse chimice) a exportat anul trecut produse de 1,6 miliarde de euro şi a importat de 5,6 miliarde de euro, astfel că deficitul a fost de 4 miliarde de euro.

Trei dintre cele mai mari companii din industria chimică de acum zece ani – GHCL Upsom, Oltchim şi Amonil – sunt acum în faliment sau insolvenţă.

Industria chimică românească a înregistrat un puternic declin după anii ’90, când se afla pe locul zece mondial ca volum al producţiei, generând la nivel naţional 16,9% din totalul producţiei industriale. Din cele 72 de combinate şi fabrici, au rămas în funcţiune în 2016 doar 14, care asigură o producţie chimică a României de 11 ori mai mică decât cea înregistrată în 1990.

Vara aceasta, gigantul american din industria chimică Dow Chemical, cu vânzări de 48 miliarde de dolari anual la nivel global, spunea că ia în considerare deschiderea unei fabrici de poliuretani în România. Condiţiile pe care le pune însă sunt investiţiile publice în infrastructură şi reglementările în domeniul energetic.

Anul trecut, Dow Chemical România, care se ocupă de comercializarea produselor gigantului american pe plan local şi care operează şi centrul de servicii înfiinţat din Codlea luna trecută, a avut afaceri de 7,8 milioane de lei şi profit de peste un milion de lei.

Dow Chemical are peste 20 de unităţi de producţie, dezvoltare şi servicii în regiunea Europei Centrale, Orientul Mijlociu, Africa şi India.

România are o capacitate totală de stocare a gazelor naturale de 3,1 mi­liarde de metri cubi, iar în prezent stocul de gaze înmagazinate pentru iarna care tocmai a început a ajuns la 2,242 miliarde de metri cubi în cele şapte depozite pe care le are România. Cantitatea înseamnă jumătate din consumul total de gaze din lunile de iarnă, care este de 4,5 miliarde de metri cubi, restul fiind asigurat din producţia zilnică.

Consumul anual mediu de gaze naturale este în total de peste 11 miliarde de metri cubi de gaze (circa 121 mil. MWh), dintre care 4,5 miliarde de metri cubi se consumă doar în perioada decembrie-martie.

În zig-zag. Evoluţia producţiei de îngrăşăminte chimice de azot în România

An
Producţie (mil. tone)
2006
1.1
2007
1.1
2008
1.7
2009
0.8
2010
0.9
2011
1.1
2012
0.9
2013
0.6
2014
0.7
2015
0.4

 Sursa: INS