Transporturile clarifică proiectele de autostradă pentru Moldova: Ce se întâmplă cu autostrada Braşov-Bacău-Paşcani-Iaşi

Legătura rutieră strategică către Moldova se va realiza prin Autostrada Braşov-Bacău-Paşcani-Iaşi-Ungheni, conectând astfel provinciile istorice la infrastructura modernă europeană, potrivit Ministerului Transporturilor. Pe de altă parte, dacă există un plan pentru autostrada Ploieşti-Braşov, ministerul încă nu a anunţat nimic concret pentru Braşov-Sibiu. Fără aceasta, Moldova va fi conectată la un drum cu o bandă pe sens, plin de accidente şi deja foarte aglomerat – DN1 Braşov-Sibiu. Pe de altă parte, până acum au existat cereri exprese pentru construcţia autostrăzii Tg. Mureş - Iaşi – Ungheni, care ar lega Moldova de Cluj şi mai departe de Europa prin infrastructura maghiară, deja construită.

Ministerul Transporturilor în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, are responsabilitatea pregătirii şi gestiunii portofoliului de proiecte pentru finanţarea din fonduri europene în perioada 2014-2020 şi post 2020 în conformitate cu Master Planul General de Transport (MPGT).

Autostrada Braşov-Bacău-Paşcani-Iaşi este compusă din 3 sectoare, identificate în MPGT, şi anume:

Sectorul de autostradă Braşov – Bacău, se regăseşte în MPGT la  “Capitolul I - proiecte noi  (Comprehensive)”, în perioada 2020-2030.

Sectorul Bacău-Paşcani, conform MPGT, este identificat la nivel de drum expres în cadrul “Capitolul IV -  proiecte noi (Core)”, în perioada 2014-2020. Reamintim că în conformitate cu MPGT standardul de drum expres se va modifica în autostradă în condiţiile în care valorile de trafic şi indicatorii tehnico - economici aferenţi obiectivului de investiţii justifică noul standard sau în cazul în care trebuie păstrată soluţia unitară la nivel de coridor .

Autostrada Paşcani – Iaşi – Ungheni, face parte din autostrada Tg. Neamţ – Iaşi- Ungheni, identificată în cadrul MPGT “Capitolul III -  proiecte noi (Core)”, în perioada 2014-2020.

Cel puţin la nivel teoretic propunerea pare una foarte bună, însă pentru a ajunge spre Iaşi sau Bacău de la Bucureşti călătorii vor fi nevoiţi să ocolească prin Braşov şi să traverseze două şiruri de munţi. Pe de altă parte, tocmai pentru că traversează aceste zone, pe timp de iarnă este puţin probabil ca traficul pe acest tronson să fie afectat de viscol aşa cum se întâmplă pe A2 şi DN2 ce traversează Bărăganul. Însă, despre modul în care se construiesc drumuri în şi spre Moldova cel mai concludent exemplu este cel al centurii Bacăului – discutat şi propus din 2012, lansat în 2016, câştigat de o companie turcească, fără sediu, angajaţi sau experienţă în România şi care a abandonat ulterior proiectul, blocându-l. Acum statul a reluat licitaţia, însă de cele mai multe ori între licitaţie şi demararea lucrărilor pot trece chiar şi doi ani sau mai mult, astfel încât Bacăul nu va avea prea curând o centură funcţională din cauza celor care au au dat turcilor pe mână proiectul.