Bărbaţi adevăraţi şi banii voştri. Cazul Raluca Ţintoiu şi naţionalizarea pensiilor private, care chiar a avut loc şi parţial
La începutul lui aprilie 2017, Raluca Ţintoiu, CEO NN Pensii, compania care administrează cel mai mare fond de pensii private din România, a trimis prin e-mail o scrisoare celor peste 300.000 de membri ai acestui fond, spunându-le să urmărească ce se întâmplă cu pensiile private din Pilonul II deţinute de ei.
Pentru cei care nu ştiu, 5,1% din salariul brut lunar al fiecărui salariat se ducea într-un fond ales de el direct sau aleatoriu, prin tragere la sorţi, bani care sunt administraţi de o companie de administrare privată şi vor fi daţi la pensie.
„În ultimele săptămâni, au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private. Drepturile tale de participant la Pilonul II pot fi influenţate de decizii politice precum îngheţarea valorii procentului din venitul brut aferent contribuţiei la fondul de pensii, blocarea parţială sau integrală a virării acestei contribuţii sau naţionalizarea sumelor acumulate până acum în conturile viitorilor pensionari. De aceea, este important să urmăreşti permanent ce se întâmplă cu pensia ta şi să te implici activ în demersurile de economisire suplimentară pentru un trai decent la bătrâneţe. Sperăm ca aceste detalii să contribuie la o mai bună informare despre pensia ta viitoare. În eventualitatea unor măsuri care ar afecta pensia administrată privat, vom face toate demersurile posibile pentru a apăra dreptul tău la proprietate asupra acestor bani.“
Acesta era conţinutul scrisorii trimise de NN Pensii membrilor, prin decizia Ralucăi Ţintoiu, în calitate de CEO.
Peste o zi, totul a luat o turnură neaşteptată. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a declarat la Antena 3 că prin această scrisoare se încearcă destabilizarea guvernului şi a cerut autorităţilor să ceară explicaţii Ambasadei Olandei, Guvernului Olandez şi conducerii din Olanda a companiei NN Pensii pentru e-mailul transmis membrilor fondului.
Dragnea: Dacă Parchetul nu se autosesizează în cazul NN, facem comisie de anchetă parlamentară
NN Pensii România face parte din grupul olandez de asigurări NN (fostul ING Pensii).
La începutul şedinţei de guvern, premierul din aprilie Sorin Grindeanu cerea ministrului de finanţe Viorel Ştefan să vadă ce-i cu aceste declaraţii de naţionalizare pentru că nici nu se pune această problemă.
A doua zi s-a autosesizat ASF, autoritatea care reglementează piaţa pensiilor private şi în „câteva ore“, printr-o şedinţă de urgenţă, i-a retras autorizaţia de director general Ralucăi Ţintoiu, i-a dat o amendă de 100.000 de lei, iar societăţii NN Pensii i-a dat o amendă de 750.000 de lei.
Ion Giurescu, vicepreşedinte ASF şi cel care este responsabil de sectorul pensiilor private, a spus că din discuţiile lui cu Ministerul Finanţelor, cu BNR şi cu ASF nu rezultă că s-ar naţionaliza pensiile private. Mesajul lui către oameni este să stea liniştiţi, că nu se va întâmpla nimic din ce se spune despre naţionalizarea Pilonului II de pensii.
Ce reproşa ASF Ralucăi Ţintoiu: Că a trimis informaţii înşelătoare neprobate de niciun fel de document public cu privire la o posibilă naţionalizare a activelor fondurilor de pensii şi acest lucru poate să afecteze stabilitatea sistemului de pensii din România. Este posibil să aducă prejudicii.
ASF a ridicat degetul şi la Radu Crăciun, CEO BCR Pensii, dar nu a mers mai departe, pentru că el nu a trimis e-mail, ci doar şi-a exprimat un punct de vedere.
Într-un interviu acordat peste câteva zile pentru Adevărul Live, Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF la vremea respectivă, spunea că iniţierea de către administratorii privaţi ai fondurilo9r de pensii de dezbateri politice contradictorii, care nu au îmbrăcat forma unor iniţiative oficiale, este în conflict de interese evident, care poate contrapune obiectivul politic al Guvernului cu cel economic al societăţilor comerciale private. Este ceea ce a făcut, din păcate, NN Pensii, cu efecte potenţiale nedorite, de natură să afecteze încrederea în stabilitatea fonduriolor şi a pieţei, a spus Negriţoiu.
Raluca Ţintoiu (foto dreapta) a fost dată afară de NN Pensii prin retragerea autorizaţiei de director general de către ASF, iar alături de ea nu s-a mai aşezat nimeni.
Ianuarie 2018: prin bugetul pe 2018, contribuţia la Pilonul II a scăzut de la 5,1% la 3,7%, deci s-a naţionalizat 1,4% din banii care sunt transferaţi lunar din salariul brut în contul Pilonul II, ce aparţine salariatului respectivî, bani care pot fi retraşi la pensie.
Olguţa Vasilescu, ministrul muncii, spunea că nu există această naţionalizare, pentru că prin majorarea salariului brut, prin trecerea contribuţiilor din sarcina companiei în sarcina angajatului, suma netă rămâne aceeaşi. Poate puţin mai puţin.
Ideea este că desfăşurarea lucrurilor i-a dat dreptate Ralucăi Ţintoiu, procentul de contribuţie a scăzut, această naţionalizare, chiar şi parţială, a avut loc.
De fapt, conform legii de înfiinţare a Pilonului II, pe vremea Guvernului Tăriceanu, procentul de contribuţie trebuia să fie acum de 6%.
Într-o istorie de mai bine de 20 de ani de când urmăresc pieţele financiare, nu am văzut o reacţie mai rapidă (în două zile) de penalizare a unui oficial pentru că îşi avertiza mebrii, adică pe o bună parte dintre voi, cei care aveţi Pilonul II administrat de NN Pensii, să urmărească cu atenţie ce se întâmplă cu pensia lor, cu banii lor.
De-a lungul anilor, aţi pierdut sute şi miliarde de lei, de care aţi ştiut, de care nu aţi ştiut.
Mulţi dintre voi nu urmăriţi ce fac societăţile de administrare cu banii strânşi în pilonul II, câteva miliarde de euro până acum.
Cei care administrau banii la NN Pensii au investit şi în acţiuni Zentiva (fostul Sicomed), tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Acum 5 ani, grupul Sanofi, acţionarul majoritar la Zentiva, a făcut o ofertă de cumpărare a acţiunilor Sicomed pe care nu le deţinea. Nu a avut succes cu această ofertă, dar între timp, NN Pensii a început să protesteze faţă de modul cum acţionarul majoritar administrează Sicomed şi banii din Sicomed. A fost o premieră pentru bursa de la Bucureşti, pentru că o multinaţională protesta la adresa altei multinaţionale. La finalul anului trecut, ca să scape de minoritari, Sanofi a făcut o ofertă la un preţ de 5 ori mai mare.
Cele două fonduri care sunt câştigătoare din afacerea Zentiva: NN Pensii şi KJK
Acest protest la adresa a ceea ce a făcut Sanofi în Zentiva a fost autorizat şi semnat de Raluca Ţintoiu şi de Adrian Tănase, directorul de investiţii şi cel care este votat să fie noul director general al Bursei.
La fel de bine, Raluca Ţintoiu putea să tacă din gură pentru că nimeni, nici membrii, adică voi, nici ASF, nici Guvernul nu i-ar fi cerut socoteală de acţiunile de la Zentiva. Dar a reuşit să obţină un preţ de cinci ori mai mare, pentru membrii fondului, adică pentru cei peste 300.000.
Nu-mi amintesc ca ASF sau Guvernul să se bată la fel pentru investiţiile României, adica ale voastre.
Între timp, ceea ce este o certitudine, este că procentul de contribuţie la pilonul II a scăzut de la 5,1% la 3,7%. Aici chiar sunt banii voştri.