A început Forumul Economic Mondial de la Davos, unde elita mondială caută să facă lumea mai bună

Autor: Bogdan Cojocaru 23.01.2018

Elita mondială este concentrată zilele acestea în staţiunea montană Davos, din înzăpezita Elveţie, acolo unde caută soluţii pentru cum să facă lumea mai bună, în condiţii nemaiîntâlnite în ultimul deceniu: economia lumii o duce bine, poate chiar prea bine, iar populismul, spaima de anul trecut, este în regres.

Însă problema căreia nu i s-a găsit soluţie, creşterea inegalităţii, persistă. Cum inegalitatea este adesea asociată cu globalizarea, unul din scopurile Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos de anul acesta este reconstruirea încrederii în globalizare. De aceea unul dintre invitaţii de marcă ai summitului este preşedintele american Donald Trump, liderul celei mai mari economii mondiale, un politician şi om de afaceri care a profitat din plin de frustrarea provocată de inegalitate pentru a ajunge la putere. Un alt invitat special este Narendra Modi, premierul Indiei, cea mai mare democraţie din lume. Discursul său va deschide summitul, care anul acesta are tema „Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată“.

Economia lumii creşte în cel mai rapid ritm din ultimul deceniu, iar prognozele indică rezultate financiare excelente pentru companii. Optimismul investitorilor de pe bursă este la maximul ultimilor opt ani, scrie Bloomberg. Bursele de acţiuni au crescut deja cu 3.400 de miliarde de dolari de la începutul anului. Pe unii economişti, această exuberanţă îi sperie.

„Ne-am culcat pe o ureche“, spune Robert Shiller, profesor la Universitatea Yale şi laureat al Premiului Nobel. El compara situaţia actuală cu criza din 1929, când prăbuşirea acţiunilor a ajutat la declanşarea Marii Depresiuni economice. Însă dacă va veni vreo corecţie, „nu va fi probabil la fel de brutală ca aceea din 1929, dar poate perturba“, a explicat Shiller.

Mai optimist este colegul său de la Harvard, profesorul Kenneth Rogoff, care spune că „umbra lungă a crizei financiare dispare în sfârşit“ şi de aceea „creşterea va continua să depăşească aşteptările“. Puţini sunt cei care au prevăzut corect evenimente dramatice cum a fost criza din 2008. Însă unii dintre invitaţii de la Davos se numără printre cei inspiraţi. În 2007, când creşterea globală duduia şi acţiunile avansau, fostul secretar al Trezoreriei americane Lawrence Summers a spus că „merită să ne amintim că pieţele erau încrezătoare în vara anului 1914“. Nouriel Roubini de la universitatea New York a prezis o „aterizare dură“. Acum, Rogoff crede că dacă o nouă criză va lovi lumea, ea va veni probabil din China, a doua economie ca mărime a lumii, dar una care se răceşte. Apoi, datoria globală a atins în 2017 nivelul recod de 233.000 de miliarde de dolari, în creştere cu 16.000 de miliarde de dolari faţă de sfârşitul anului 2016. În plus, condiţiile de creditare se schimbă, tinzând spre înăsprire, însă evoluţia inflaţiei face ca orice calcul din partea băncilor centrale să fie nesigur. Iar Donald Trump încă nu şi-a pus în aplicare grosul măsurilor de protecţionism comercial promise, în timp ce preşedintele Chinei Xi Jinping îşi creează imaginea de apărator al globalizării.

„Încă există pericolul ca sistemele comerciale multilaterale să se modifice deoarece sunt multe riscuri la orizont“, spune Margareta Drzeniek Hanouz, membru al Comisiei Executive a Forumului Economic Mondial. Există, de asemenea, tensiuni în Orientul Mijlociu şi în Peninsula Coreeană. Însă „cel mai mare risc politic sunt SUA. Incertitudinea nu este bună pentru economia globală“, spune  Joseph Stiglitz de la Universitatea Colombia. În ceea ce priveşte SUA, trecerea unui an de la începerea mandatului de preşedinte al lui Trump a fost marcată de câteva zile de blocarea guvernului din cauza amânării unui vot privind bugetul.

În privinţa elitei mondiale, cel mai nou raport al Oxfam arată că averile celor mai bogaţi oameni ai planetei au crescut cu 762 miliarde de dolari anul trecut, în timp ce creşterea economiei mondiale n-a avut niciun aport la avuţia celor mai bogaţi oameni. Aportul în contul averilor celor mai bogaţi ar fi suficient pentru a scoate din sărăcie de şapte ori mai multe persoane decât se află în prezent în această stare la nivel global. Potrivit Oxfam, în 2017 a fost înregistrată cea mai mare creştere a numărului de miliardari din istorie, ceea ce contestă ideea că bogăţia de miliarde de dolari este creată prin talent, muncă şi inovaţie şi că aduce beneficii lumii întregi, scrie Deutsche Welle. 

În schimb, explică Oxfam, sunt tot multe dovezi că avuţia celor mai bogaţi oameni vine prin moştenire, monopol şi legături profitabile cu guvernele. „Boom-ul miliardarilor nu este un semn al unei economii prospere ci un simptom al eşecului sistemului economic“, spune Winnie Byanyima, directorul executiv al Oxfam Internaţional.

O altă analiză, de data aceasta a Forumului Economic Mondial, arată că economiştii şi factorii de decizie se bazează prea mult pe Produsul Intern Brut (PIB) ca măsură pentru performanţa economică în detrimentul standardelor de viaţă. De aceea, economiştii WEF au inventat Indicele Dezvoltării Incluzive, prin care 103 state primesc calificative în funcţie de creştere, echitate şi sustenabilitate. Topul este dominat de statele mici europene, punctajul cel mai mare obţinându-l Norvegia. România se plasează pe ultimul loc în top 10 al economiilor emergente.

Decenii de prioritizare a creşterii economice în detrimentul echităţii sociale a condus la nivelurile record ale inegalităţii la nivelul avuţiei şi veniturilor, se arată în analiza WEF.

„Lumea noastră a devenit fracturată prin creşterea competitivităţii dintre naţiuni şi prin diviziunile adânci din societate. De aceea, amploarea provocărilor pe care le are în faţă lumea noastră face ca acţiunile comune, colaborative şi integrate să fie mai necesare ca niciodată“, spune Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele executiv al WEF.