Cele două Românii: Judeţele Gorj, Vaslui şi Teleorman sunt pe ultimul loc la atragerea investitorilor străini, cu un stoc de sub 100 mil. euro fiecare. Conduc în clasament Timiş - 3,5 mld. euro, Prahova - 2 mld. euro şi Braşov - 2 mld. euro

Autor: Sorin Pâslaru 23.02.2018

♦ Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt uriaşe.



În judeţul Gorj se înregistrau la sfârşitul anului 2016 investiţii străine directe de doar 7 mil. euro, iar în cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini, Timiş, stocul de investiţii străine era de 3,5 miliarde de euro, adică de 500 de ori mai mare, arată a treia ediţie a studiului „Capitalul privat românesc”, realizat de Ziarul Financiar împreună cu Patronatul Investitorilor Autohtoni, PIAROM.

Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra in­vestiţiilor stră­ine datele de­fal­cate pe ju­de­ţe în ceea ce pri­veşte soldul de in­ves­tiţii directe la 31 de­cem­brie 2016, iar discre­panţele sunt uriaşe.

Judeţul Timiş este pe primul loc între judeţele României la atragerea de investitori străini în afară de judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti. Zona Bucureşti-Ilfov (Bucureşti plus judeţul Ilfov) avea la sfârşitul anului 2016 un stoc al investiţiilor străine atrase de aproape 40 de miliarde de euro, adică 60% din cele 66 de miliarde de euro investiţii străine directe înregistrate la acea dată.

Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a com­paniilor rezidente în judeţul respec­tiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei.

Vecini de clasament sunt Teleor­man, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. eu­ro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane de euro investiţii străine directe – Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj – au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an. Aceasta înseamnă că, în  lipsa investiţiilor străine, puterea economică a acestor judeţe este mult diminuată. Investitorii străini creează în regiunile unde vin un ecosistem: companii care furnizează materie primă sau materiale, echipamente sau diverse servicii. Pe de altă parte, un număr mai mare de salariaţi şi salariile mai mari ale acestora creează cerere pentru consum şI investiţii în imobiliare, de exemplu. 

La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la

54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti - Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).

Toate aceste date arată că insu­ficien­ţa cronică a capitalului privat local trebuie compensată prin ghi­darea către judeţele sărace în investiţii străine a firmelor de producţie sau de servicii care vor să intre în România. Corelaţia între nivelul cifrei de afaceri şi nivelul soldului de investiţii străine directe este izbitoare: cu cât investiţiile străine directe sunt mai mari, cu atât cifra de afaceri din judeţ este la un nivel mai ridicat.

Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat şi în ediţia anterioară a studiului „Capitalul privat românesc”, valoarea adăugată brută este, paradoxal, în unele judeţe unde domină capitalul privat românesc, mai mare decât în judeţe dominate de capitalul privat străin.

Spre exemplu, judeţul Bacău, cu o cifră de afaceri totală de circa 19 mld. lei în 2016, are o valoare adăugată de circa 15 mld. lei, egală cu judeţele Arad şi Sibiu, unde însă cifra de afaceri totală a companiilor este la circa 30 mld. lei.

Exemplul cel mai pregnant este în con­tinuare cel al judeţului Iaşi, cu o va­loa­re adăugată de aproape 24 mld. lei, la o cifră de afaceri totală de 21 mld. lei, în condiţiile în care judeţul Argeş, unde este sediul Dacia are o cifră de afaceri cumulată de 53 mld. lei, dar o valoare adăugată de doar 20 mld. lei.

Valoarea adăugată se obţine prin scăderea consumului intermediar din producţia totală, iar faptul că în anumite judeţe precum Argeş, Arad, Sibiu sau Satu Mare este la o pondere de 40-50%, faţă de o medie pe total economie de 62%, arată că în judeţele unde ponderea cu capital străin este mai mare, nivelul consumului intermediar este mai ridicat.

Aceasta este capcana creşterii prin investiţii străine directe care lasă prea puţină valoare adăugată.

Spre exemplu, industria auto are o valoare adăugată raportată la producţie de 20%, în timp ce industria alimentară este la 45%.

Chiar şi în aceste condiţii, slăbiciunea economică a judeţelor unde capitalul străin a întârziat sau nu a venit niciodată precum Gorj sau Mehedinţi arată că este necesară o politică de direcţionare intensificată a investiţiilor străine în judeţele rămase în urmă.

Chiar şi la o valoare adăugată brută mai redusă pe anumite categorii de sectoare industriale, atragerea de investitori poate crea lanţuri de valoare adăugată care să includă şi companii cu capital privat autohton.

 

 

În Tulcea şi Vaslui capitalul românesc are peste 90%

 

Capitalul privat românesc are cea mai mare pondere, de peste 90%, în două dintre cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic judeţe ale României: Tulcea şi Vaslui.

Acestea au o cifră de afaceri totală, calculată ca sumă a cifrelor de afaceri a tuturor companiilor cu sediul în judeţul respectiv, de 6,3 mld. lei, respectiv 5,6 miliarde de lei în 2016.

Faţă de judeţe din vestul ţării precum Timiş sau Cluj, raportul este de 1 la 10 în ceea ce priveşte puterea economică a acestor judeţe.

În 32 din judeţele României, capitalul privat românesc are o pondere de peste 51%, aceasta evidenţiind faptul că deşi la nivel naţional capitalul străin deţine 50%, polarizarea sa în câteva zone face ca o majoritate a judeţelor să fie sub controlul capitalului privat românesc.

În topul judeţelor unde prezenţa capitalului privat românesc este puternică mai sunt Brăila, cu 84%, Neamţ, cu 80%, Teleorman, cu 83%, Vrancea, cu 87%, sau Botoşani, cu 83%, şi Bacău, cu 87%.

În judeţele slabe din punct de vedere economic, cu afaceri anuale de 5-6 miliarde de lei, precum Teleorman, Vaslui, Vrancea, Giurgiu, Covasna, Caraş-Severin sau Botoşani, capitalul privat românesc domină pentru că firmele străine nu au luat încă în considerare aceste judeţe propice pentru investiţii.

Însă determinarea este dublă. Lipsa unor investitori străini de anvergură a dus şi la stagnarea afacerilor în general din aceste zone, astfel încât nici firmele cu capital privat românesc nu au avut posibilitatea să se dezvolte corespunzător.

Astfel, în pofida creşterii economice la nivel naţional din ultimii 3-4 ani, judeţe precum Mehedinţi, Tulcea, Botoşani, Sălaj au raportat o scădere a cifrei de afaceri în 2016 cu 3-5%. Aceasta înseamnă că firmele din aceste zone nu au găsit mediu propice pentru a-şi majora afacerile local şi că există prea puţine companii rezidente în aceste judeţe care să beneficieze de prezenţa în alte regiuni geografice ale României unde să-şi vândă produsele sau care să acceseze pieţe de export.